Fumul de țigară: cum sunt afectați copiii de fumatul pasiv?

De ce este periculos fumatul pasiv

Fumatul pasiv înseamnă inhalarea atât a fumului produs de țigară (aici majoritatea fumătorilor găsesc soluția de a fuma în balcon sau în afara casei/încăperei) cât și a fumului emanat prin expirul persoanelor fumătoare (care persistă atunci când fumătorul ajunge din nou în încăperea unde este prezent și un copil).

Mai mult decât atât, substanțele nocive din fumul de țigară persistă o perioadă îndelungată într-o cameră, chiar dacă aceasta este aerisită.

Este dovedit deja că fumul de țigară conține peste 250 de substanțe chimice care sunt considerate carcinogene, printre acestea aflându-se azotatul de arseniu și acidul cianhidric.

Mai mult decât atât, fumătorul pasiv este expus la o cantitate mai mare din aceste substanțe, însumându-se atât fumul de țigară, cât și fumul expirat de fumător (acesta din urmă prezentând o concentrație și mai ridicată în unele dintre aceste substanțe).

Ce riscuri ridică expunerea copiilor la fumul de țigară?

Înainte de toate este important de evidențiat riscurile fumatului în sarcină pentru făt și viitorul copil, respectiv adult. Fumatul în sarcină poate produce numeroase tulburări în dezvoltarea fătului, de la mutații și tulburări de creștere, până la dezvoltarea inadecvată a plămânilor. Este demonstrat prin studii de specialitate că plămânii copiilor născuți din mame fumătoare sunt mai mici, crescând cu procente importante riscul ca micuții, odată deveniți adulți, să dezvolte patologii pulmonare, inclusiv BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructiva).

Fumatul pasiv la copil ridică numeroase riscuri de sănătate cu ecou pe termen lung. Dacă adultul are între 12 și 18 respirații pe minut, copilul are între 23 și 30 de respirații pe minut, iar bebelușul respiră chiar mai des, 30-45 de respirații pe minut.

Așadar copilul inhalează o cantitate mai mare de substanțe nocive din fumul de țigară, comparativ cu adultul.

Mai mult decât atât, sistemul imunitar al copilului este imatur, iar organele în formare, în creștere, în continuă dezvoltare.

Așadar mecanismele de apărare, de luptă și detoxifiere ale copilului sunt mai puțin eficiente decât ale adultului, ceea ce potențează și mai mult efectele nocive ale fumatului pasiv.

Cu cât fumatul pasiv al copilului are loc la vârstă mai fragedă, cu atât riscul de dezvoltare a multiple patologii este mai mare.

Copii expuși la fumul de țigară pot dezvolta:

• afecțiuni respiratorii (răceli frecvente, astm bronșic, alergii respiratorii, pneumonii),
• infecții otice,
• tulburări de creștere și dezvoltare,
• afecțiuni cardiovasculare,
• tulburări neurologice și neuropsihice (iritabilitate, anxietate, depresie, ADHD),
• tulburări digestive,
• scăderea imunității în general și dezvoltarea de infecții recurente,
• afecțiuni endocrine (tiroida este cea mai sensibilă glanda endocrină la fumul de țigară),
• creștere inadecvată,
• alte afecțiuni, inclusiv riscul de patologii oncologice pediatrice.

Mai mult decât atât, fumatul pasiv crește riscul de moarte subită la bebeluș.

Sursa foto: Nikolai Moiseenko/ shutterstock.com

---