10 recomandări pentru mame când războiul e lângă noi

În loc să îți faci scenarii fataliste, fă-ți planuri concrete despre ce ai putea să faci dacă, Doamne ferește, războiul se extinde.

M-am gândit de multe ori zilele astea că ne-ar fi prins bine să avem ceva pregătire pentru situațiile de urgență, atât nouă, ca adulți, cât și copiilor. Însă degeaba ne victimizăm când războiul este aici, în coasta noastră, tot ce putem să facem este să ne securizăm cât putem și știm, să ne echilibrăm emoțional și să oferim ajutor.

O să le iau pe rând și o să îți zic, din perspectiva mea, de mamă și de strateg de schimbare, ce poți să faci să te echilibrezi emoținal și cognitiv și să iei decizii strategice.

  1. În primul rând mare atenție la ce surse de informare te expui, alege unele credibile și obiective.
  1. Alocă un număr minim de minute pe zi în care să verifici știrile. Să nu cazi în capcana de a verifica constant fluxul. Emoțional, creierul nostru nu face diferența dintre imaginație și realitate și ne dă aceleași emoții intense fie că e real ce ni se întâmplă, fie că ne imaginăm ce am face dacă am fi noi pe câmpul de luptă sau la graniță ca refugiați. Pune-ți constant întrebarea: Ce e în controlul meu? Și lucrează aici.
  1. Deconectează-te de energia știrilor și revino la viața ta actuală conștientizând unde ești de fapt și ce faci. Poți să încerci diferite tipuri de respirație, de meditație sau pur și simplu să observi ce ai în jur și să conștientizezi că nu ești în acest moment în război.
  1. Nu îți neglija rutinele sănătoase pentru că aloci știrilor prea mult timp. Hrănește-te sănătos, hidratează-te, dormi suficient. Astea sunt acțiunile esențiale, vitale, sunt nevoile de bază ale oricăui om.
  1. Chiar dacă ești îngrijorată de ce se petrece la vecinii noștri, încearcă să nu transmiți anxietatea copiilor tăi. Echilibrează-te, detașează-te de energia știrilor fie prin respirație, meditație, alergare, yoga, ritualuri spirituale, grupuri de prieteni sau orice are efect pentru tine, apoi joacă-te cu copiii, conectează-te cu ei, mângâie-i și conștientizează că aici și acum ești la tine acasă, în siguranță. Revino mereu în prezent. Când zic să te detașezi de energia știrilor, nu zic să fugi de emoțiile pe care le ai, ci să le conștientizezi și să vezi ce îți arată. De aceea am menționat tehnici de respirație sau de introspecție.

Retail jobs
  1. În loc să îți faci scenarii fataliste, fă-ți planuri concrete despre ce ai putea să faci dacă, Doamne ferește, războiul se extinde. Ai toate actele valabile, ai pașaport, unde ai putea să mergi, cu ce, cu mașina sau cu avionul, cu cine, ce ar însemna asta, în cât timp ai fi gata de plecare? Ce ar însemna ca și cheltuieli? Discută cu familia ta și puneți la cale un plan de protecție și securitate. Asta te ajută să iei decizii cognitive și obiective când încă nu ești un real pericol. Pentru că dacă aștepți până când vei fi, reacția ta va fi de fugi, luptă sau de înghețare, adică vei fi paralizată de frică.

  1. Dacă vrei, ca precauție maximă, poți să ai un rucsac pregătit cu acte, bani, o pătură, o sticlă cu apă, un fruct și ceva neperisabil de mâncare, ambalat, șervețele umede, măști, periuță de dinți. Ai mereu telefonul cu bateria încărcată și rezervorul de la mașină peste jumătate plin. Aici părerile sunt împărțite. Unii spun că ce gândești aia atragi și atunci nu își iau această precauție. Alții spun că nu vine la noi războiul (cel puțin în acest moment) sau mizează pe faptul că ce ți-e scris aia ți se întâmplă. Însă sunt și oameni care dorm mai liniștiți știind că în caz de orice situație de urgență știu unde au cel mai apropiat beci, buncăr, boxă subterană sau gură de metrou și au totul pregătit.
  1. Vorbește-le copiilor despre ce se întâmplă zilele astea. Arată-le pe hartă unde este Rusia, unde este Ucraina, unde suntem noi, cât se întinde NATO, UE, ce alinațe și ce protecții avem (măcar teoretic). Restricționează-le cât poți, tot în funcție de vârstă, accesul la știri, dar răspunde-le la orice întrebare legată de acest context. Ei oricum vorbesc cu prietenii, cu colegii, mai prind frânturi de știri, ne văd îngrijorați. E important să-i securizăm, să le răspundem la întrebări cu onestitate și să-i asigurăm că facem tot ce putem ca ei să fie protejați și în siguranță.
  1. Securizează cheltuielile. Adrian Asoltanie, consultant financiar are câteva recomandări concrete.

10. Dacă vrei și poți să ajuți, implică-te ca voluntar sau donează către organizații de încredere. Salvați Copiii, Unicef, Code for Romania, sunt doar câteva. Asta îți poate hrăni mai multe nevoi: de contribuție, de semnificație, de comuniune, să simți că ești parte dintr-un întreg și că ai suficientă putere cât să faci ceva semnificativ și ceva ce este în controlul tău.

Lista rămâne deschisă. Dacă ai și tu alte recomandări, te invit să le scrii în comentarii. Știu că mai ales în această perioadă, când mentalul este afectat de emoții, e posibil să avem perspecitve diferite. Dar nu uita să le expui cu empatie. Only good vibes.

Vizionare placuta


Sunt Ana Nicolescu, Change Strategist. Susțin femeile antreprenor hotărâte și determinate să obțină claritate printr-un plan de business și strategie de comunicare cu...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri