Setari Cookie-uri

Cumpăratul compulsiv vs. cel impulsiv: care sunt diferențele?

Poate fi dificil să îți înfrunți obiceiurile de consum nu foarte prietenoase cu bugetul. Pentru a le putea gestiona, e nevoie mai întâi să le înțelegi și să identifici contextele în care ele apar.

O primă atenție pe care o poți oferi este cea asupra diferențelor dintre cumpăratul compulsiv și cel impulsiv. Dacă știi să faci diferența de la bun început, îți vei putea controla pornirile mai ușor, cu măsurile potrivite.

Din fericire, specialiștii în economie comportamentală acordă din ce în ce mai multă atenție acestui subiect și încearcă să stabilească o delimitare cât mai clară între cele două comportamente de consum care pot fi ușor confundate.

Iată câteva dintre principalele deosebiri dintre cumpăratul compulsiv și cel impulsiv:

  1. Natura stimulilor declanșatori

Potrivit studiilor, cumpăratul compulsiv are la bază o motivație intrinsecă, fiind cauzat de stimuli interni. Disconfortul generat de emoții negative și nevoia de control sunt doi dintre factorii frecvenți care declanșează acest comportament de consum.

Citește și:

De cealaltă parte, cumpăratul impulsiv este preponderent declanșat de stimuli externi, precum o reducere de preț. De asemenea, studiile arată că ambianța magazinelor poate încuraja acest obicei. Factori extrinseci atent gândiți, ca muzica, lumina sau modul de aranjare a produselor dintr-un centru comercial, pot genera sau chiar amplifica senzații de euforie și confort, care te pot determina, adeseori, să cumperi din impuls.

Gradul de anticipare este un alt aspect care diferențiază aceste două comportamente de consum. În timp ce cumpăratul compulsiv este adesea planificat în avans, ca mecanism de apărare constant împotriva sentimentelor negative, cel impulsiv se întâmplă, de cele mai multe ori, spontan.

  1. Consecințele

Urmările cumpăratului compulsiv pot afecta calitatea vieții. Problemele financiare sunt unele dintre consecințele acestui comportament. Adeseori, pentru a putea ține pasul cu dependența pe care au dezvoltat-o, cumpărătorii apelează la diferite surse de împrumut. Conflictele conjugale sau familiale sunt și ele caracteristice acestei categorii de consumatori, obiceiurile lor afectând stabilitatea și siguranța financiară ale cuplului sau familiei. De asemenea, studiile arată o legătură strânsă între acest comportament de consum și simptome ale depresiei.

Citește și:

Cumpăratul impulsiv, în schimb, este asociat cu consecințe mai puțin îngrijorătoare. Acestea constau, de obicei, în sentimente negative temporare, preponderent fiind cele de regret. În plus, având o frecvență mai redusă, fiind mai mult controlată, nu generează probleme financiare la fel de serioase pe termen lung.

  1. Emoțiile declanșatoare

Cumpăratul compulsiv este adeseori declanșat de emoții negative, incomode, și se petrece în încercarea de a le ameliora, elimina sau de a umple anumite goluri. Stresul, singurătatea, anxietatea, nevoia de control, stima de sine scăzută sau chiar plictiseala sunt stări frecvent întâlnite de consumatorii care se confruntă cu obiceiul cumpăratului compulsiv.

La baza cumpăratului impulsiv, în schimb, stau mai degrabă emoții pozitive, precum entuziasmul sau euforia. O reducere de preț sau o ofertă comercială atractivă pot stimula secreția de dopamină, hormonul stării de bine, inducând, astfel, senzații plăcute.

Citește și:

Ambele scenarii de mai sus implică emoții puternice, ce ne îndeamnă insistent să satisfacem o dorință. Înțelegerea și gestionarea acestor emoții se învață, în timp și prin implicare. Un loc potrivit tocmai pentru acest proces este cel de aici – un curs gratuit, dedicat celor care își doresc să fie mai echilibrați cu propriile dorințe și achiziții.

  1. Emoțiile de după cumpărături

Cumpăratul compulsiv este adeseori urmat tot de sentimente negative, cele mai comune dintre ele fiind regretul, rușinea și sentimentul de vinovăție. Consumatorii pot cădea pradă unui cerc vicios atunci când continuă să cumpere compulsiv în încercarea de a elimina stările emoționale negative provocate chiar de acest comportament.

În schimb, sentimentele negative apărute în urma cumpăratului impulsiv au, de cele mai multe ori, o intensitate și o durată reduse. Consumatorii pot experimenta, însă, și emoții pozitive, precum satisfacția generată de prinderea unor reduceri sau oferte atractive.

Citește și:

Acum că ai aflat principalele aspecte care diferențiază cumpăratul compulsiv de cel impulsiv, îți poți studia comportamentul de consum și poți identifica eventuale obiceiuri care îți sabotează stabilitatea economică. Din fericire, responsabilitatea financiară se învață, deci nu fi atât de dur cu tine însuți!

Vizionare placuta


Kudika
6 Noiembrie 2022
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.