Sărbători cu emoții amestecate. Cum ne protejăm în perioadele încărcate – recomandări de la psihoterapeutul Cazimir Comandașu

Sărbătorile de iarnă sunt adesea prezentate ca un timp al bucuriei, al apropierii și al liniștii petrecute în familie. Însă, pentru multe persoane, această perioadă poate trezi emoții intense, vulnerabilități sau răni mai vechi. Într-o discuție cu Cazimir Comandașu, psihoterapeut la Centrul EKA, explorăm de ce sărbătorile pot fi dificil de dus și cum ne putem proteja emoțional.

Presiunea emoțională a sărbătorilor „perfecte”

Sărbătorile de iarnă sunt adesea descrise ca momente de bucurie, liniște și apropiere familială. Ce se întâmplă însă atunci când acestea vin cu o încărcătură emoțională prea puternică sau atunci când aduc melancolie, tristețe ori sentimente de singurătate?

În agitația continuă de care avem parte pe tot parcursul anului este greu să ne amintim că sărbătorile de iarnă, adesea văzute ca oaze de reîncărcare a energiei emoționale, pot avea şi părți negative.

Când realitatea nu se potrivește cu imaginea idealizată a sărbătorilor

Sărbătorile se conturează adesea având un mesaj colectiv puternic: acela al unei familii unite, a unor momente petrecute împreună, a meselor îmbelşugate într-o atmosferă caldă și armonioasă. Când realitatea nu se aliniază acestor imagini idealizate, poate apărea o ruptură între trăirea interioară și așteptările din exterior. Iar această diferență poate fi resimțită ca o presiune, un blocaj sau chiar ca o durere emoțională.

Pentru unele persoane, familia nu reprezintă doar un loc al siguranței și al apropierii, ci și un spațiu în care, în timp, s-au adunat trăiri dureroase. Acestea pot proveni din conflicte rămase deschise, din situații în care cineva s-a simțit trecut cu vederea, judecat, minimalizat sau pur și simplu neînțeles în nevoile și trăirile sale.

Reactivarea rănilor vechi în timpul revederilor

În apropierea sărbătorilor, apare adesea presiunea de a fi împreună și de a crea o imagine de armonie și bucurie. Tocmai această apropiere forțată poate readuce la suprafață răni mai vechi.

Întoarcerea către aceleași tipare de relaționare din familie poate reactiva rapid senzații familiare, dar dureroase: tensiune, vulnerabilitate, iritare sau nevoia puternică de a te retrage pentru a te proteja.

Întoarcerea spre interior: identificarea propriilor nevoi

Pentru a avea parte de sărbători liniştite, în primul rând pentru noi, putem încerca recunoașterea propriilor nevoi prin a ne întreba: „De ce am eu nevoie în această reîntâlnire?”

Apoi, poate ajuta foarte mult să stabilim limite interioare: cât timp vrem să stăm, cu cine vrem să vorbim, ce subiecte nu dorim să discutăm. Pregătirea emoțională poate include respirație conștientă, discuții cu cineva de încredere înainte de întâlnire sau chiar o intenție simplă precum: „De această dată voi avea grijă de mine în primul rând”.

Corpul reacționează înaintea minții: cum ajută pauzele scurte

În momentele tensionate, reacția corpului apare adesea înainte ca mintea să înțeleagă ce se întâmplă — inima bate mai repede, mușchii se încordează, respirația se scurtează. Tocmai de aceea, o scurtă pauză poate face o diferență reală.

Un inspir mai adânc, mutarea privirii într-un punct fix din încăpere sau ridicarea de la masă pentru câteva clipe pot ajuta sistemul nervos să se liniștească.

E important să ne amintim că nu suntem obligați să răspundem pe loc, să ne justificăm sau să intrăm într-o discuție care ne rănește. Avem mereu dreptul să ne acordăm spațiu și timp pentru a reveni la noi şi nevoile noastre.

Pregătirea răspunsurilor și schimbarea direcției conversației

O idee poate fi să ne gândim din timp la subiectele care ne pot răni sau incomoda — relații, carieră, copii, alegeri personale — și să avem pregătite câteva răspunsuri simple, calme și clare.

Schimbarea direcției conversației poate fi, de asemenea, de mare ajutor. Uneori e suficient să redirecționăm discuția către un subiect neutru pentru a ne proteja spațiul interior.

Dacă este necesar, ne putem reaminti constant: nu este necesar să intru în fiecare discuție tensionată. Putem alege să nu răspundem la invitațiile către subiecte conflictuale.

Cum exprimăm limitele cu blândețe și claritate

Limitele pot fi exprimate cu blândețe, dar și cu claritate. Pot aprecia un anumit subiect şi simultan să refuz participarea la discuții despre acesta. Sau pot chiar cere respectuos evitarea completă a unei conversații.

Tonul folosit poate conta enorm. Atunci când ne exprimăm dintr-un spațiu interior plin de liniște și autenticitate, ceilalți percep sinceritatea, iar mesajul poate ajunge mai ușor către celălalt. Stabilirea unei limite nu reprezintă o critică, ci pur și simplu o comunicare clară a nevoilor noastre.

Nu vom putea controla atmosfera în ansamblu, dar putem controla felul în care ne așezăm noi în relație şi modul în care ne arătăm limitele.

Ce înseamnă grija de sine în contexte încărcate emoțional

Grija de sine, mai ales în contexte încărcate emoțional, înseamnă spațiu, acceptare și permisiune. Spațiu pentru a simți ce se întâmplă în interior și permisiunea de a alege ce te protejează pe tine.

Uneori, grija de sine poate fi foarte concretă: o plimbare după masă, un mesaj către o prietenă de încredere, câteva minute de respirație într-un loc liniștit. Alteori poate însemna să pleci mai devreme, să spui „nu” sau să nu intri în conversații care îți reactivează răni vechi.

Pentru multe femei, grija de sine poate însemna și să onoreze un adevăr interior: „Am voie să contez și eu. Am voie să mă protejez.” Iar acest gest de grijă de sine, adesea dificil, devine profund vindecător.

Când sărbătorile devin copleșitoare: nu ești singură

Sărbătorile de iarnă pot fi cu adevărat dificile din punct de vedere emoțional. Nu ești singură cu ceea ce simți — există oameni pregătiți să te asculte și să fie alături de tine.

A cere ajutorul unui specialist în sănătate mintală poate fi primul pas spre o calitate a vieții mai bună.

---