sanatatea copilului"Pentru sanatatea emotionala a copilului dumneavoastra, petreceti cat mai mult timp cu el". E noul anunt cu care se incheie calupurile de reclame in media. Practic nu mai suntem indemnati sa nu consumam sare si grasimi, acum traim sub acest indemn lamuritor.

Păr hidratat, sănătos și ușor de pieptănat? Se poate!

Imi place ideea parintelui suficient de bezmetic incat sa nu petreaca timp cu copilul sau, dar totusi suficient de atent la indemnurile pe care le primeste de la televizor. “Ma duc pana la cel mic, uitasem sa mai petrec timp cu el, cand a aparut acest anunt de la televizor”. Nu stiu daca ati remarcat, dar domnul Ovidiu Popescu petrecea foarte mult timp cu fiica sa pe munti. Si de aici toata nebunia. Poate ca e mai important ce se intampla cand esti cu ai tai, decat durata de timp in care lucrurile se intampla. Am citit la Andrei Plesu are o vorba la care tin, “sa ne ferim de harnicia prostului”.

Rar am intalnit un parinte care sa nu stie exact care e treaba cu crescutul copiilor. Care sa nu fie inglodat in certitudini. Fiecare stie cu precizie cum merg lucrurile si ce e de facut. Cu totii au si cu totii avem o filosofie proprie in care ne crestem copiii si cu care defilam festiv. Daca tot ne-am adunat, sa ve-o propun pe a mea. Se numeste “calea de mijloc”. Ideea parintelui care nu greseste e comica. Deci n-o luam in calcul. De aceea nu m-as osandi deloc inghesuindu-ma intr-o tabara, dar parca nici in cealalta. Parinti care-si vaccineaza isteric copiii si parinti care nu-si vaccineaza, tot isteric, copiii. Hai sa ne asezam intre. Parinti care-si lasa copiii de izbeliste si parinti care nu-si lasa copiii in nimic. Parinti care nu ingaduie nici un pic de liber arbitru si parinti care nu iau in calcul ca ar avea totusi de luat si ei niste decizii pentru copilul lor. Sa ne asezam la mijloc. Intre cele doua feluri de a fi. Parinti cazati cu totul in lipsa de reactie fata de copilul ragnind si parinti isterizati pana la comic in fata aceleiasi situatii. Hai sa fim ca si cum am fi la mijloc. Ca si cum am fi aspri dar docili.

Parinti carora nu le este nimic neclar in cresterea copiilor si parinti carora nu le este nimic clar in ce e de facut. Parca n-as fi nici unii, nici ceilalti. Parca as fi asa, ca si cum as stii unele lucruri, iar pe altele le mai am de invatat. Ca idee, daca tot ne-am adunat, asa mi-as creste copiii. Si am aproape trei.

Parerea lui Radu: A fi parinte acum nu mai e ce-a fost
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: