Ochi pentru ochi… si lumea va deveni oarba. (Mahatma Gandhi)

Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!

M-am trezit sambata dimineata bocind pe canapeaua unei prietene. Luata pe sus sau mai bine spus daramata din pricina catorva evenimente neplacute, m-am auzit fredonand niste clisee de care alta data as fi ras. Mi-am gasit insa in ea un partener bun de filosofat si am ajuns la niste concluzii care m-au calmat, mi-au readus zambetul pe chip si linistea in suflet. Asa ca le ofer mai departe cu drag.

Reactionez supradimensionat la nedreptate. Sufar ca un copil mic cand sunt urecheata pentru o greseala pe care nu am comis-o. Si ma intreb, natural, ce-ar fi daca as riposta? Daca as arata cu degetul catre altul sau, si mai bine, daca as intoarce rautatea celui care a provocat-o. Mi se pare mai mult decat natural sa platesc cu aceeasi moneda. Si totusi, ceva ma opreste. Nu sunt singura, e plin de “fraieri” ca mine, altfel nu ma apucam sa scriu.

Se da o persoana care, din diverse motive, ajunge sa faca rau alteia. Am eu fixatia asta ca oamenii nu fac rau fiind constienti ca o fac. Imi promit ca fiecare are o explicatie buna pentru actiunile sale si, practic, “nu exista in lume om pe care sa nu il poti iubi odata ce i-ai ascultat povestea” (Mary Lou Kownacki).

Asa ca rautatile gratuite imi dau cu virgula. Exista ca un soi de eroare a naturii, o ciudatenie care se abate de la regulile firii. Si cred, gandind acum calm si fara ranchiuna, ca fix asta sunt: un soi de disfunctii, anomalii ale relatiilor umane, viroze ale spiritului. De vreme ce suntem proiectati sa ne iubim (si suntem, n-am pic de indoiala), atunci neiubirea este o boala. Si ce faci cu o un om bolnav? Il ingrijesti pana se face bine.

Asadar, iata, chiar daca la prima vedere pare nebunie, logica ne invata sa oferim afectiune celui ce face rau pentru ca el are cel mai mult nevoie de ea. Adultii sunt doar suflete in ambalaje mai voluminoase, iar un copil devine agresiv tocmai atunci cand tanjeste mai tare dupa o imbratisare.

Alta data as fi citit ce-am scris si as fi sters: “Ce-ai fumat, iepurasule?”. Mi-e insa din ce in ce mai clar ca iubirea trebuie raspandita in gura mare chiar daca parem toti niste hipioti moderni. Trebuie sa polarizam energiile negative, sa neutralizam cu iubire neconditionata gandurile negre, sa-l imbratisam sincer pe cel ce e mai furios intre toti. Daca am avut sansa de a intelege ca iubirea este cea mai puternica forta din Univers, singura capabila sa ne salveze planeta, atunci suntem datori sa oprim raul la noi. Sa ne asezam zid in fata tuturor energiilor negative care se alimenteaza pe sine ca o gaura neagra nesfarsita: pana aici, eu nu te hranesc cu rau, eu umplu golul tau cu bine, cu bun, cu dragoste.

Foto: Benjavisa Ruangvaree / Shutterstock

4 Moduri de a îți proteja sufletul de energiile negative fără a te detașa de cineva anume
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: