Setari Cookie-uri

Septembrie 1916: Teroarea din cer. Cum au schimbat bombardamentele germane fața Bucureștiului

IN ACEST ARTICOL:

Atunci, bombardierele germane au lovit cartierele cele mai aglomerate ale Capitalei, provocând moartea a aproape 800 de persoane, majoritatea femei și copii.

Toamna anului 1916 a adus Bucureștiului una dintre cele mai tulburătoare încercări din istoria sa modernă. Avioanele germane de tip Taube au declanșat o serie de atacuri aeriene menite, teoretic, să lovească vechile forturi de apărare ridicate pe vremea lui Carol I. Însă aceste fortificații fuseseră dezafectate cu ani în urmă, iar misiunile aeriene s-au transformat, în fapt, într-o ofensivă asupra cartierelor dens populate ale orașului. Impactul psihologic asupra populației a fost devastator, atacurile lăsând în urmă sute de victime civile și un sentiment general de neputință și teroare.

avioane din primul razboi mondial

foto Ryan Fletcher/ Shutterstock

Ziua de 12 septembrie: bombe în inima orașului

Martor al evenimentelor, cronicarul Constantin Bacalbașa descria atmosfera de groază din ziua de 12 septembrie 1916. Atunci, bombardierele germane au lovit cartierele cele mai aglomerate ale Capitalei, provocând moartea a aproape 800 de persoane, majoritatea femei și copii. Străzile pline de oameni, animate de soarele blând de toamnă, s-au transformat într-un loc al panicii și al suferinței. Clopotul Mitropoliei a răsunat lugubru, iar sergenții orașului fluierau disperat pentru a anunța populația să caute adăpost, scrie historia.ro

Citește și:

13 septembrie: Arsenalul Armatei și Arhivele Statului, sub focul bombelor

A doua zi, pe 13 septembrie, cinci avioane germane au survolat din nou Bucureștiul, țintind Arsenalul Armatei din strada 13 Septembrie. În apropiere se afla și complexul Mihai Vodă, sediul Arhivelor Statului, care a avut de suferit în urma bombardamentelor. Directorul instituției, istoricul Dimitrie Onciul, a consemnat cu minuțiozitate în arhive impactul atacului: două bombe au explodat chiar în curtea Arhivelor, ucigând cinci persoane – printre care un servitor, un pompier și o tânără femeie venită la biserică – și rănind mai mulți refugiați care încercaseră să se adăpostească în incintă. Clădirea a suferit pagube însemnate, iar fragmente de obuze au lovit inclusiv biroul directorului.

Citește și:

Bucureștiul sub teroarea cerului

În următoarele trei luni, până la ocuparea Capitalei de către trupele Puterilor Centrale, bucureștenii au trăit sub amenințarea permanentă a avioanelor și a zepelinurilor. Ziua, bombardierele Taube survolau cerul orașului, iar noaptea dirijabilele lansau proiectile grele, menite să destabilizeze și să terorizeze populația civilă.

Atacurile aeriene din toamna anului 1916 au lăsat în urmă peste 1700 de victime și au alimentat panica generală. Teama constantă de moarte și distrugere a contribuit la declanșarea exodului masiv al bucureștenilor către Moldova, în încercarea disperată de a fugi din calea războiului.

bucuresti vazut din avion

foto Hairem/ Shutterstock

Moștenirea unei traume istorice

Bombardamentele asupra Bucureștiului din septembrie 1916 au rămas în memoria colectivă ca un moment de cumpănă, când Capitala s-a confruntat cu realitatea cruntă a războiului modern. Nu doar clădirile și viețile au fost distruse, ci și sentimentul de siguranță al locuitorilor. Dincolo de cifre și relatări, aceste evenimente au marcat pentru totdeauna istoria orașului și a locuitorilor săi.

Citește și:

foto prima pagina Fotogenix/ Shutterstock


Carmen este redactor-șef Kudika.ro și scrie de când își aduce aminte. A început cu integrame sustrase pe furiș de la tatăl ei și 30 de ani mai târziu se relaxează...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: