Vinul de casă a fost dintotdeauna un simbol al tradiției, al răbdării și al legăturii dintre om și natură. Procesul de vinificație în gospodărie nu înseamnă doar transformarea strugurilor în băutură, ci și continuarea unor obiceiuri transmise din generație în generație.
A ști cum se face vinul de casă înseamnă a descoperi echilibrul dintre știință și artă, între respectul pentru materia primă și intuiția personală. Pentru mulți, prepararea vinului este un ritual, o cale de a obține un produs natural, fără aditivi, care păstrează gustul autentic al strugurilor și bogăția solului din care provin. Dincolo de tradiție și savoare, vinul de casă are și beneficii atunci când este consumat cu moderație, fiind o sursă de antioxidanți și substanțe nutritive.
Cum se face vinul de casă – rețetă pas cu pas
Ingrediente necesare
-
Struguri copți, sănătoși (fără urme de mucegai sau boală)
-
Recipiente de fermentare (damigene sau butoaie din lemn ori plastic alimentar)
-
Zdrobitor sau teasc pentru struguri
-
Mustimetru pentru verificarea concentrației de zahăr
-
Dopuri și furtune pentru fermentație
-
Sticle pentru îmbuteliere
Etapele preparării vinului de casă
-
Recoltarea și sortarea strugurilor – Se aleg struguri bine copți, sănătoși, fără boabe verzi sau stricate, pentru ca vinul să aibă un gust echilibrat și o aromă plăcută.
-
Zdrobirea strugurilor – Boabele se zdrobesc manual sau cu zdrobitorul, astfel încât mustul să se combine cu pielițele și semințele, care dau aromă și culoare vinului.
-
Fermentația primară – Mustul obținut se lasă la fermentat câteva zile, timp în care drojdiile naturale transformă zahărul în alcool. Se recomandă amestecarea periodică a mustului pentru a evita formarea mucegaiului.
-
Separarea vinului de tescovină – După 5-7 zile, mustul se strecoară și se toarnă în damigene curate, lăsând loc pentru spumarea naturală din fermentația secundară.
-
Fermentația secundară – Vinul rămâne în damigene câteva săptămâni, acoperite cu dopuri speciale ce permit eliminarea gazelor, dar nu și pătrunderea oxigenului.
-
Limpezirea și pritocul – La finalul fermentației, vinul se trage de pe drojdii (sedimentul depus pe fund), proces repetat de 2-3 ori până când vinul devine limpede.
-
Maturarea și îmbutelierea – Vinul se lasă să se odihnească la rece, în pivnițe sau încăperi răcoroase, pentru a-și definitiva gustul. Ulterior, se îmbuteliază și se păstrează în condiții optime.
Valori nutriționale și calorice ale vinului de casă
-
Calorii vin de casă: aproximativ 80–85 kcal/100 ml (în funcție de conținutul de alcool și zahăr)
-
Carbohidrați: 2–3 g/100 ml (mai mulți în vinurile dulci)
Citește și:- Cum să îți îmbunătățești pronunția în limba germană. Exerciții și sfaturi practice
- Noiembrie 2025 - Martie 2026: Jupiter Retrograd în Rac ne face să alegem: vindecare sau repetarea ciclurilor vechi?
- Dacă te simți pierdută, e pentru că nu nu mai ești cine ai fost. Și e în regulă. Ești pe drumul cel bun
-
Alcool: 10–14% vol., în funcție de struguri și fermentație
-
Vitamine și minerale: conține mici cantități de potasiu, magneziu, fier și vitamine din complexul B
-
Antioxidanți: resveratrol și flavonoide, substanțe cu rol protector pentru sistemul cardiovascular
Beneficiile consumului de vin de casă
-
Protecția inimii – Consumul moderat de vin roșu poate contribui la menținerea sănătății cardiovasculare datorită resveratrolului și polifenolilor.
-
Îmbunătățirea digestiei – Vinul natural stimulează secrețiile gastrice și poate ajuta digestia meselor bogate.
-
Efect relaxant – O cantitate mică de vin favorizează relaxarea și reduce nivelul de stres.
-
Antioxidanți naturali – Vinul de casă, nefiltrat industrial, păstrează mai multe substanțe active din struguri, care luptă împotriva radicalilor liberi.
foto silvia.cozzi/ Shutterstock
Fermentația primară durează între 5 și 10 zile, iar cea secundară poate dura câteva săptămâni. Procesul complet, inclusiv limpezirea, poate ajunge la 2-3 luni. Zahărul se poate adăuga doar dacă mustul are o concentrație mică de zaharuri naturale și se dorește un vin mai alcoolic sau mai dulce. Totuși, multe rețete tradiționale nu folosesc adaos de zahăr. Se recomandă depozitarea sticlelor în poziție orizontală, într-un loc răcoros, ferit de lumină și variații de temperatură. Vinul de casă este de obicei mai natural, fără conservanți și sulfiți adăugați, păstrând gustul autentic al strugurilor. Da, în general vinul de casă are mai puțini aditivi și este considerat mai curat. Totuși, efectele benefice depind de calitatea strugurilor și de consumul moderat.Întrebări frecvente despre vinul de casă
Cât timp trebuie să fermenteze vinul de casă?
Se adaugă zahăr în vinul de casă?
Cum se păstrează corect vinul de casă?
Care este diferența dintre vinul de casă și cel din comerț?
Vinul de casă este mai sănătos?