Viitorul suna ca un lucru serios. Trebuie sa iei decizii. Studii, cariera, cuplu, familie cate si mai cate se ingramadesc pe capul tau. Putin cate putin, te incovoi sub povara fiecarei chestiuni careia ii acorzi importanta. De ce avem impresia ca a fi adult inseamna automat sa iti compui o fata grava, sa declari lucruri seci si sa gandesti dur si rational? Pana si fleacuri precum platirea facturilor devin de importanta majora. Privesti fugar copiii intalniti in drum si murmuri cu invidie: Ce le pasa lorn-au nicio grija.
Mai tii minte credinta neclintita a copilariei ca “totul este posibil”? Recuperand toate acestea, recuperezi o parte importanta din tine. Asa cum s-a exprimat un copil la examenul de admitere, “Creierul este un organ oarecum indispensabil capului”, :)) insa inima este cu adevarat de neinlocuit.
post pe blogul lui oanna_81