Coronavirus, inamicul nevazut. 
Povești din Wuhan 2020

comunicat de presa:

În aceste vremuri gri și tulburi, în care situația nu pare să se amelioreze prea curând, vă propunem o lectură plină de optimism și speranță. Pregătim o colecție de mărturii, articole și fotografii din China, de la Wuhan, de unde a pornit totul. Sunt gândurile celor care s-au vindecat și ale celor din prima linie care au luptat cu virusul și au câștigat.

O carte sensibilă, care demonstrează lumii întregi că virusul poate fi doborât și putem depăși împreună aceste zile grele.

„Coronavirusul, inamicul nevăzut. Povești din Wuhan 2020”, disponibil în aprilie la Editura Corint, poate fi precomandată pe edituracorint.ro sau libris.ro:

https://bit.ly/CoronavirusCorint

https://bit.ly/CoronavirusInamiculNevazutLibris

Fragmente din carte:

" Mama m-a sunat să îmi spună că bunicamea, în vârstă de 93 de ani, tocmai o întrebase de ce eu şi familia nu o vizitaserăm, cina nemaifiind gustoasă dacă se răcește. I-a cerut mamei să ne telefoneze și să ne spună să ne grăbim. Bunica mea este bolnavă de Alzheimer și câteodată este lucidă, alteori, confuză. Locuiește cu mama și starea ei de sănătate s-a înrăutățit în ultimii15 ani, după moartea bunicului meu. Acesta avea să fie cel mai nefericit ajun al Anului Nou Chinezesc din viața ei."

"In a treiazi de izolare a orașului, un film a devenit viral pe WeChat Moments: un localnic, în dialectul specific Wuhanului, îl întreba pe vecinul din blocul de vizavi: „Hei, mai e cineva acasă? Deschide fereastra și hai să ne certăm. Mă plictisesc de moarte.” Râzând și plângând, am urmărit filmul de multe ori. În acel moment, am realizat faptul că, pentru prima dată, mă îndrăgostisem de Wuhan, deși locuiam acolo de douăzeci de ani. Dacă nu ești din Wuhan și nu ai trecut prin izolare, nu poți înțelege hotărârea, dârzenia, umorul și tristețea pe care o exprimau acel filmuleț.

Acel video m-a făcut să cred că acest oraș este plin de speranță și iubire. Una dintre prietenele mele mi-a spus: „Cred că, după trecerea epidemiei, fie că rămânem, fie că plecăm, vom iubi mai mult acest oraș.”