Trăim într-o perioadă în care se pare că a devenit normalitate să experimentăm un lucru rău după un alt lucru rău. Lumea se destramă în jurul nostru. Nu mai știm cum arată normalitatea. Este atât de dificil să rămâi optimist și să speri ca, într-un final, va fi bine... să aștepți cu nerăbdare lucruri bune în viața ta.
Îngrijorarea constantă, frica, stresul, durerea din inimă și disperarea sunt copleșitoare. Viața de zi cu zi a devenit parcă o realitate din filmele cu sfârșitul lumii pe care le vedeam în trecut. Tot mai mulți tindem să credem că nu avem altă opțiune decât să cedăm tristeții și confuziei, să rămânem la pământ și să îi permitem pesimismul să preia controlul asupra noastră.
Până și cea mai adâncă groapă are un fund și, când ajungi la acel fund, singura cale de a ieși este să urci la suprafață. Puțin câte puțin. Pas cu pas. Este un gând reconfortant în cel mai rău moment care ne poate ajuta. Atunci când ajungi la acel fund al prăpastiei, caută să te ridici în picioare, să mergi mai departe, să nu renunți.
Suntem schimbați, suntem puternici, suntem rezistenți. Este greu, însă nu este imposibil. Oricât de dificil ar fi, singura noastră scăpare este să nu ne pierdem speranța. Speranța va face ca greutățile de astăzi să fie mai puțin greu de suportat deoarece nu vom renunța la a ne gândi că ziua de mâine va fi mai bună. Este o doză de curaj minunată pentru sufletele noastre. Este puterea de a menține vii speranța și credința în cele mai devastatoare vremuri.
Speranța este cel mai important lucru care ne va ajuta până când vom ajunge să vedem luminița de la capătul tunelului. Nu ești singură în incertitudinea ta. Cu toții o simțim. Va fi bine. Trebuie să fie.
foto main Dmytro Balkhovitin, Shutterstock
Spune-ti parerea!