Există o versiune a ta din trecut care este atât de mândră de cât de departe ai ajuns în prezent

Concentrează-te pe cât de departe ai ajuns, nu pe cât de departe vrei să ajungi. Nu ești acolo unde vrei să fii, însă nici acolo unde ai fost înainte.

Vorbim mereu despre cum ar trebui să trăim în prezent și să ne concentrăm doar pe acest moment. Ne mustrăm pentru faptul că privim înapoi la trecut sau ne gândim la viitor, spunându-ne că nu ar trebui să privim prea departe, să nu ne îngrijorăm cu privire la ce urmează să se întâmple și nici nu ar trebui să fim prea implicați în evenimente care s-au întâmplat deja. Vrem să fim focusați doar pe a fi cea mai bună versiune a noastră aici și acum.

De multe ori uităm, totuși, că este posibil să privim trecutul cu dragoste... nu cu ură, nu cu tristețe, nu cu regret, nu cu remușcări. Ci apreciindu-l din tot sufletul. De multe ori suntem atât de concentrați să învățăm să trăim în prezent încât uităm să fim atenți unde am fost, de unde am început și cât de departe am ajuns.

Mi-am dat seama că uneori suntem atât de prinși de visurile noastre incredibile încât uităm să ne felicităm pentru toate visurile deja realizate. Simțim că ne lăudăm sau că nu avem dreptul să fim mândri de lucrurile pe care deja le-am făcut. Mulți avem această reținere de a nu fi mândri de ce am realizat până acum pentru că nu suntem acolo unde ne dorim să fim.

Când vorbim cu noi înșine și simțim acea legătură cu trecutul noastră, această mândrie incredibilă poate fi hrană divină pentru suflet. Ne putem ajuta să fim mândri de noi și să găsim în inimile noastre recunoștință pentru viața pe care am trăit-o, pentru toată puterea de care am dat dovadă în momentele dificile și, mai ales, pentru noi înșine.

Așadar, ce ziceți dacă ne uităm la trecut doar pentru a îl aprecia? Ce ziceți dacă învățăm să ne apreciem propriile călătorii? Propria putere? Ce-ar fi să ne uităm la locurile în care am fost, la relațiile pe care le-am avut, la lucrurile pe care le-am realizat nu cu regret sau cu dorul de "Cum ar fi fost dacă?" sau "Mi-aș dori să fiu încă acolo", ci mai degrabă cu "WOW, câte mi s-au întâmplat. Acolo eram înainte? Sunt incredibilă! Cât de mult am crescut. Cât de puternică am devenit. Câte lupte am reușit să duc."

Suntem atât de prinși cu a lupta pentru a ajunge acolo unde vrem să fim încât uităm să apreciem unde am fost, de unde am venit.

Este momentul să învățăm să sărbătorim progresul nostru. Să fim mândri de puterea din sufletul nostru. Este un lucru frumos că suntem atenți la prezent, însă să nu uităm să ne onorăm pe noi înșine, să nu uităm să privim către trecut și să ne apreciem călătoria. Am ajuns aici și am trecut prin atât de multe. A fost minunat, am învățat lecții incredibile și ne-am transformat complet. Am devenit cea mai bună versiune a noastră.

foto main Tory Levi, Shutterstock

---