Este un paradox amar în viețile noastre, o ironie crudă a timpului și a sentimentelor noastre.
În spatele voalurilor strălucitoare ale clipei, se ascunde adesea un adevăr greu digerabil pe care mulți dintre noi îl învață pe parcursul unei vieți întregi. Acest adevăr spune că, uneori, pentru a vedea valoarea unei persoane, trebuie să o lași să plece.
Am înțeles asta mult prea târziu, după multe clipe de durere și de întrebări fără răspuns. În ochii mei, fostul meu iubit părea atunci doar o prezență obișnuită, un element cotidian al vieții mele. Dar cumva, în cele mai obișnuite zile, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. A apărut în viața mea altcineva, un bărbat străin și fermecător. Și cu toate că m-am luptat cu sentimentele pentru acest străin, nu am putut să mă opresc din a mă simți atrasă de el.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Când iubirea nu ține cont de ani: De ce nu e nicio problemă dacă bărbatul de care te-ai îndrăgostit e mai tânăr
- CRBL, primele sărbători fără fiica lui, după divorț: De Crăciun merg la mama...
- Leonard Doroftei, în culmea fericirii: La 54 de ani, se pregătește să devină bunic pentru prima dată
Așa că, în cele din urmă, am luat decizia de a renunța la relația mea. Nu a fost o alegere ușoară, dar am crezut că este cea mai bună pentru mine în acel moment. Cu toate acestea, doar când a devenit inaccesibil pentru mine, am realizat cu adevărat ce aveam înainte. Și el, la rândul lui, a descoperit ceea ce pierduse.
În primele zile după despărțire, m-am simțit pierdută și confuză, în ciuda emoției pe care noua relație mi- furniza. Doar că aceasta a durat cât o adiere de vânt și s-a destrămat înainte de a se închega, așa că am rămas singură, cu vina, durerea, întrebările și zbuciumul…
Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro
foto prima pagină JOSE_ESCUDERO/ Shutterstock