Dragoste sau Iubire? Sau amandoua?

Foto interior si prima pagina: cuplu indragostit, simbol, Shutterstock

Astfel, ceea ce simtim la inceputul unei relatii este mai degraba indragostire sau dragoste, nu iubire. Ceea ce stim despre iubire din experientele personale sau din cele ale apropiatilor nostri este ca:

• Iubirea NU este doar atractie.
• Iubirea NU e dependenta!
• Iubirea NU inseamna sa ne alungam singuratatea.
• Iubirea NU este un targ.

Omul, acest animal social, inzestrat cu limbaj si constiinta de sine, ajunge sa se imperecheze dupa un “dans al imperecherii” asemenea oricarui mamifer. La vederea potentialului partener pereche, pentru a atrage atentia asupra sa, descarca prin comportamentul sau niste substante chimice prin emotia pe care o simte la vederea acestuia si care precede comportamentul sau, iar cel vizat se trezeste inundat de o serie de hormoni care descarca substante care il fac pe acesta sa se simta atras de celalalt ca un magnet fara nici un motiv concret sau vreo analiza in acest sens. “Partenerii” se intalnesc, se indragostesc, se imperecheaza, fac un cuib, fac pui, si vestea nu prea buna este ca in orice moment procesul se poate repeta, de aceasta data cu parteneri diferiti, daca nu apare iubirea ca un sentiment neconditionat de factorii externi. Ceea ce retinem din experienta noastra personala sau din experienta apropiatilor nostri si din modelul expus de mamiferele necuvantatoare, este ca exista posibilitatea sa te indragostesti si de altcineva. Este posibil ca dupa o perioada in care ai fost indragostit de o persoana, acel amestec de emotii si hormoni sa se estompeze si sa te indragostesti de altcineva, daca nu a intervenit intre timp iubirea.

Iubirea este o contopire a obsesiei cu rationamentul, a afectivitatii cu ratiunea. Iubirea este un proces intentionat care presupune un act de vointa si disciplina, concentrand scopurile catre progresul personal al ambilor parteneri, presupune efort si disciplina. De fapt, iubirea nu poate incepe pana ce “indragostirea” n-a ajuns la final.

Iubirea adevarata te conduce la comportamente dictate de o mentalitate de a te raporta la partenerul tau de viata ca la propria persoana.

Iubirea presupune sa iubesti o persoana pentru ceea ce este cu adevarat si nu pentru a-ti indeplini anumite nevoi sau pentru a-ti satisface anumite criterii constiente sau nu, iar asta se intampla dupa ceva timp petrecut impreuna. Se ajunge in timp la acest sentiment, cand nevoile celuilalt primeaza nevoilor proprii, si esti fericit fara a urmari sa primesti ceva in schimb.

Foto: cuplu imbratisat, simbol, Shutterstock

Ce, cum se intampla de fapt? Care sunt stadiile, cum le recunoastem, cum trecem de la atractie la indragostire si de la indragostire la iubire? Pentru a afla raspunsul, ia-ti inca cateva minute si ramai aici pentru a identifica stadiul in care te afli tu. Vei descoperi semne si simptome de indragostire si vei intelege procesul in complexitatea lui.

Atunci cand se indragosteste o persoana se gandeste fara incetare la persoana de care se simte atras, nimeni si nimic nu mai conteaza in afara acesteia. Am putea considera acest mod de a gandi o gandirea obsesiva. Tot ceea ce isi doreste e sa fie in preajma acelei persoane si pe ea o vede in orice femeie/barbat pe care o/il intalneste. In tot acest timp, cand hormonii fericirii umbla liberi si patroneaza fiinta indragostitului, tot ce astepta este ca cealalta persoana sa ii primeasca si sa ii intoarca sentimentele. O dorinta puternica de reciprocitate este ceea ce nutreste omul atunci cand este indragostit. Indragostitul va manifesta in starea aceasta un comportament in acord cu dorintele sale sau cu interpretarea proprie a actiunilor persoanei dorite. Starea de spirit este animata de o imaginatie bogata, de multe ori comportamentele neutre ale persoanei dorite pot fi interpretate ca semne de pasiune ascunsa ale persoanei dorite, iar aceasta decodificare nu este neaparat adevarul. Intensificarea sentimentului de indragostire este dat chiar de dorinta prin adversitate, de iubirea “imposibila”. Starea de spirit a persoanei indragostite este instabila si oglindeste sau nu comportamentul persoanei pereche.

Un alt semn pe care il primeste indragostitul este o durere de “inima”, in regiunea centrala a pieptului, atunci cand incertitudinea este puternica. Teama de a fi respins il conduce pe indragostit la comportamente pe gustul persoanei dorite atunci cand este in preajma acesteia si asta il face mai increzator in imperechere.

Atunci cand sperantele sunt mari si se vad semne de reciprocitate si, sau de acceptare indragostitul simte “starea de plutire”. Descrierea sentimentului pe care-l resimte acesta, a emotiei cu care se confrunta e de plutire prin aer.

Atunci cand indragostitul primeste raspuns la actiunile lui se naste o tendinta de a accentua caracteristicile pozitive ale persoanei dorite si de a i le minimaliza pe cele negative, asta daca le observa, ceea ce este foarte putin probabil, deoarece perioada aceasta este sub semnul placerii.

Nu toate aceste caracteristici se regasesc in fiecare caz de indragostire, de exemplu, cei mai norocosi nu experimenteaza “durerea de inima”. Altii si mai norocosi, care traiesc starea de indragostire pentru o perioada mai mare de timp si carora li s-a raspuns repede la cererea de imperechere vorbesc de o emotie noua, foarte placuta traita in apropierea persoanei dorite pe care o descriu fie ca pe “fluturi in stomac”, fie ca pe un “gol in stomac”.

Sentimentul indragostirii spre deosebire de dragoste, nu este un act constient. Stim acest lucru pentru ca oricat de mult ne-am dori sa ne indragostim de cineva, acest lucru nu se poate intampla la comanda. Tot ceea ce facem, aflati in starea euforica de indragostire, presupune foarte putina disciplina sau niciun discernamant sau efort constient din partea noastra. Totul ni se pare facil si firesc in aceasta perioada, inclusiv faptul ca trebuie sa dedicam mai mult timp companiei celeilalte persoane si mai mult timp pentru a ne aranja cu scopul de a impresiona si obtine acceptarea.

Indragostirea ne “orbeste”, ne face sa nu mai vedem defecte, vulnerabilitati, slabiciuni. Indragostirea nu ne ajuta sa alegem constient o persoana, dar asta nu inseamna ca, dupa ce dragostea nu mai este guvernata de hormoni, nu putem alege constient sa avem o relatie cu acea persoana.

Am putea concluziona, ca nu alegem de cine ne indragostim, insa putem alege pe cine sa iubim, pentru ca iubirea este un produs al unui proces de implicare, urmare a unei decizii constiente si responsabile, care presupune efort, rabdare, comunicare, empatie, perseverenta, tandrete, intelegere si adaptare.

Esti indragostit si pregatit sau nu sa iubesti? Vino spre tine!

---