Mi-am abandonat copilul in Canada...

Am inceput asadar sa lucrez ca menajera in casa unei familii bogate: el, sotia lui si cei patru copii ai lor. El era de origine spaniola, il chema Pedro, avea 48 de ani si, ca si mine, venise in Canada cand era foarte tanar cu gandul de a-si face o viata. Si reusise. Se casatorise cu o canadianca ce ii facuse patru copii, si impreuna aveau afaceri de foarte mare succes. Asta imi povestise o alta romanca ce lucra in casa lor ca bucatareasa, de 10 ani, care mi-a spus din prima: “Ai grija, A. (nu vreau sa-mi dau numele complet), esti prea frumoasa si asta o sa-ti faca probleme intr-o tara straina!”. Eu am luat-o ca pe un compliment si chiar ma bucuram ca lumea ma considera frumoasa, fara sa ma gandesc la nicio implicatie rea. Am inceput sa capat incredere ca voi reusi si eu, asa ca munceam zi de zi cu gandul la facultate si banii pe care ii voi pune deoparte. Insa viata mea imi rezerva mai multe surprize decat ma asteptam eu la 19 ani…

Inca de cand m-a vazut prima data, patronul a fost incantat de mine. Ii citeam asta in ochi, in zambetul pe care il afisa de fiecare data cand ma vedea, in modul in care se purta cu mine. Ii placea foarte mult ca puteam vorbi amandoi in limba lui natala, spaniola, pentru ca eu stiam aceasta limba destul de bine, chiar daca nu ma pricepeam la scris. Pedro era un barbat cald si hotarat, chiar daca era atat de bogat, stia sa fie dragut atunci cand isi dorea; ceilalti angajati ai casei se temeau de el, spuneau ca este foarte dur, exigent si chiar necrutator atunci cand venea vorba de concedieri, insa cu mine s-a purtat mereu cu drag. Eu doar eram fericita si, sincera sa fiu acum, carei femei din Romania nu i-ar placea sa fie bagata in seama de un barbat bogat si implinit?! Mai ales ca atunci eram o pustoaica pentru care viata parea extrem de simpla…

Intr-o sambata, cand Pedro mi-a propus prima data sa ne intalni dupa ce imi termin eu programul la el la birou, in sediul firmei lui (sotia lui era mereu acasa cu copiii), am acceptat fara sa clipesc. M-a invatat de unde sa iau taxiul, sa ma duc la receptia firmei, unde el imi lasase un plic cu care sa platesc taxiul, apoi sa urc la ultimul etaj, unde era biroul lui. Totul era atat de bine organizat de el, incat nu avea cum sa mearga prost. Sau cel putin asta credeam eu, atunci… Ajunsa in birou, s-a purtat la fel de frumos ca intotdeauna, poate doar un pic mai autoritar, ca si cum el stia foarte bine ce vrea, trebuia doar ca si eu sa accept… Mi-a spus ca sunt frumoasa, m-a mangaiat, m-a intrebat daca imi place biroul si daca mi-ar placea sa vin acolo de cateva ori pe saptamana, seara. Eu nu mai puteam de fericire, era prima data cand intram intr-o astfel de companie, cu geamuri de sticla si scaune de piele inauntru si era si prima data cand luam contact cu un astfel de barbat. A inceput sa ma sarute si m-a intins pe canapeaua din birou, unde am facut dragoste pentru prima data. Cand si-a dat seama ca eram virgina, mi-a spus ca o sa aiba grija de mine, doar sa-l ascult intotdeauna. Dupa cateva ore de dezmierdari, mi-a dat cartea de vizita a unui medic ginecolog si mi-a spus s-o pastrez “in cazul in care apar probleme”… exact asa s-a exprimat, insa pe moment nu am inteles la ce se referea.

---