Parintii ne-au despartit

La inceputul clasei a 12-a, adica acum vreo patru ani, m-am decis sa pornesc, la insistentele parintilor, pe calea tatalui meu, aceea de notar, asa ca am inceput sa ma pregatesc pentru admiterea la Drept. Parintii mi-au stabilit un program de meditatii si invatat foarte spartan, in sensul ca aveam voie sa ies in oras o singura data pe saptamana, doua ore, iar in restul timpului, dupa ce ma intorceam la ora fixa de la liceu, sub supravegherea atenta a mamei (ea este casnica, insa o femeie extrem de culta si pretentioasa), trebuia sa invat. Vorbeam in fiecare seara la telefon si pe messenger cu Fabi, eu imi faceam planuri mari de viitor, el imi spunea ca ii este dor de mine… Eu ma plangeam ca am mult de invatat si ca nu am timp pentru a mai face tot ce-mi place, el imi povestea cum a fost in pub si a baut pana dimineata cu prietenii nostri. Eu ii spuneam ca am o groaza de teme de facut, si pentru scoala, si pentru meditatii, iar el imi spunea ca spera sa treaca la chimie. Asa au aparut primele diferente intre noi doi, asa am inceput sa ne indepartam…

Insa, chiar daca incepusem sa avem stiluri de viata diametral opuse, eu tot il iubeam si pot spune ca si el ma iubea. Nici nu se putea pune problema unei despartiri sau a unui alt prieten, pentru ca eu imi imaginam ca amandoi vom intra la cate o facultate, eu la Drept, el… oriunde, si viata va continua sa fie la fel de frumoasa ca pana atunci. Cat de rar ne intalneam, tot era frumos, tot aveam o multime de lucruri de povestit, tot imi doream sa raman mereu alaturi de el. Am incercat sa o conving pe mama sa il lase pe Fabi sa doarma o noapte pe saptamana la noi, mai ales ca eu sunt singura la parinti, iar el are trei frati si o sora, eu aveam camera mea si n-am fi deranjat pe nimeni; doar ne doream sa avem mai mult timp pentru noi. Mama a fost foarte indignata de propunerea mea si mi-a interzis sa ma mai vad cu el, daca aveam de gand sa trec la “lucruri necurate”. Cam tarziu, imi spuneam in mintea mea, insa n-am vrut s-o supar si nu i-am spus nimic, lasand-o in ignoranta ei.

---