Spitalul de iubiri nervoase

Sabotaj cu streangul de gat

„Incepuse sa se tina dupa una“, imi explicase ea, cu deosebita maturitate, motivul pentru care, pe vremuri, urma sa se mute-n cimitir, ca sa-i saboteze lui nesimtirea. Intre timp, pe masura ce s-au treierat anii casniciei lor, dulceata insului s-a zaharisit, deduc. Iar ea, ajunsa femeie de treizeci-si, a constatat ca-i place sa flirteze la locul de munca si pe palierul imobilului, precum si in alte accidentale, excitante circumstante iscate spontan. El scuipa carbid de gelozie – si de felul lui, dar si in acest caz particular. Ea, satula de speculatiile lui soldate cu jigniri tematice, a dictat stare de asediu, apoi si-a stramutat catrafusele la o alta amica, pana la noi ordine si, mai ales, noi barbati. S-a ales praful de relatia pentru care, acum cativa ani, era sa se aleaga tarana.

Cred ca niciodata n-am realizat mai violent cat de bolnave suntem. Prezentul e capabil sa ne omoare, dar daca-i dam sansa de a se transforma civilizat in trecut, se ineaca in fum derizoriu, in bagatela trista.
Culmea, prietena pe care o barfesc acum, cu voi, e una dintre cele mai rationale si puternice fiinte pe care mi-a fost dat sa le cunosc. Nu-i da lacrima nici cand isi musca limba, nici cand moare gladiatorul Maximus. Prima descarcare electrica din creierii mei a survenit abia cand am auzit ce era sa faca acum sase ani. A doua, cand am auzit ce vrea sa faca acum.

Din iubire, femeile se dau de trei-patru ori peste cap si se fac boieroaice sau toape, dupa cum o cere momentul. Din iubire, femeile toaca bani si principii, iar vointa le dospeste invers proportional cu discernamantul. Din iubire, femei care nu suportau copiii au facut, in cele din urma, trei, crezand ca macar la ultimul (baiat, in sfarsit) ticalosul adorat se va lasa prins de situatie si va accepta o cununie, un armistitiu moral, orice.

---