Legenda lui Fat Frumos: iubirea trecuta prin foc si sabie

“Intr-o zi Mr. Big imi va pasi in viata […] Ma va cauta innebunit pe o ploaie torentiala prin tot orasul pana ma va gasi, si atunci imi va cere mana, dandu-si seama ca a fost un idiot pentru ultimii sase ani si ca vrea sa isi petreaca tot restul vietii alaturi de mine.” Acestea sunt cuvintele faimoasei Carrie Bradshaw, vedeta serialului “Sex and the City”, spuse undeva prin ultimul episod. Frumoasa poveste, frumoase personaje, ca sa nu mai zic ce replici frumoase; ce pacat ca totul e o iluzie.

Dar nu, acest articol nu se vrea a fi o critica adusa serialului si, implicit, femeii cu statut de idol international pentru milioane de alte femei, ci mai degraba vrea sa aduca in discutie felul in care, noi, armata de femei predispuse la visare, am ajuns sa vedem si sa experimentam iubirea dupa ani de expunere prelungita la povesti hollywoodiene care de care mai siropoase.

Cate femei pot declara cu mana pe inima ca nu viseaza la o iubire à la Carrie si Mr. Big, o iubire mistuitoare, atotcuprinzatoare, acea iubire care sa iti taie suflul? Din nefericire prea putine. Dupa ani si ani de filme care de care mai romantate, dupa cupluri care de care mai celebre avand in spate o poveste plina de drama si pasiune, trecem din relatie in relatie cu aceeasi grava nemultumire in suflet. Oricat ne-am chinui partenerul nostru nu este Domnul Perfect din filme, lipseste cantitatea necesara de drama si parca nu vine totul de la sine ca in filme. Asta pentru ca viata reala si filmul sunt doua lucruri foarte diferite: prima e realitate, a doua e visare.

Legenda “iubirii adevarate” propovaduita de maretul Hollywood ne invata ca o femeia trebuie sa se simta nefericita pana cand gaseste acea iubire unica. Doar sentimentul acelei iubiri arzatoare simtita alaturi de jumatatea perfecta poate reintregi o femeie, o poate face femeie adevarata. Sa nu uitam ca pentru obtinerea acestei iubiri, partenerii trebuie sa treaca prin foc si sabie, sa lupte unul pentru altul si sa tina piept oricaror intemperii. Iar ei fac asta cu usurinta deoarece din primul moment in care li s-au intalnit privirile au stiut in adancul sufletului ca sunt meniti sa stea impreuna pentru tot restul vietii.

Prin urmare ne consideram nefericite si ne multumim sa stam in aceasta stare deoarece stim in adancul sufletului ca vom gasi iubirea de vis iar atunci o sa merite sa fi trecut prin atatea mizerii. Iar in momentul in care gasim pe cineva ii punem in brate acest bagaj de expectative, ii impunem niste standarde imposibile si ne agatam de el cu gherutele. Intram intr-o relatie ca infirmi emotionali si ne asteptam ca aceasta relatie sa se tin pe picioarele ei, ba chiar mai mult, sa ne mai repare si pe noi in proces.

---