Inconstienta indoliaza

Au trecut si sarbatorile de Paste… pentru unii prea greu, pentru altii mult prea repede, pentru unii cu bucurii (asa cum speram cu totii sa fie) iar pentru altii din nefericire cu adevarate tragedii. Un eveniment care a avut loc chiar in ziua Invierii Mantuitorului mi-a amintit cat este de subtire firul dintre viata si moarte si mai ales faptul ca evenimentele tragice sunt absurde, de neinteles si nu tin cont nici de firea omului nici de nevinovatia lui, nici de sarbatorile crestine si de nicio regula umana.

In ziua Invierii Mantuitorului oamenii mor ca in oricare alta zi, chiar daca sunt mult prea tineri, chiar daca nu au pacate grele de ispasit, chiar daca nu au provocat in mod deliberat soarta. In micutul orasel in care locuiesc bunicii mei, doi copii care nu aveau mai mult de 15 ani circulau regulamentar cu un motoscuter cand au fost spulberati de un autoturism care intrase in depasire, venind de pe contrasens. Soferul nu numai ca nu a apreciat corect distanta, dar dupa buna traditie de sarbatori se pare ca el consumase si ceva alcool si evident ca depasise cu mult viteza regulamentara.

Doi copii nevinovati au murit, amandoi avand cate o mama, un tata, ramasi indoliati chiar in ziua de Paste. Evident ca nu exista o zi potrivita pentru moarte, dar parca mai mare este socul unei astfel de tragedii in ziua in care celebram tocmai viata. Chiar daca este viata de dupa moarte. Acest eveniment mi-a amintit (sau mai degraba a reactualizat amintirile) de ingrozitorul teribilism, sau ignoranta teribila a unor tineri care nu stiu sa aprecieze viata, pentru ca de fapt nu prea o cunosc decat prin prisma lucrurilor extrem de costisitore pe care le achizitioneaza cu banii parintilor. Nu-l cunosc personal pe autorul acestui accident, nu stiu exact ce fel de om este, sunt convinsa ca are regrete, dar cui mai folosesc aceste regrete? Nici nu ma refer in mod deosebit la el, acest tragic accident este din pacate numai unul dintre numeroasele accidente similare, care indoliaza familii intregi, lasa in urma traume pentru care nu exista tratamente si inabusa vieti mult prea tinere.

Nu voi putea niciodata sa fiu altfel decat foarte vehementa impotriva soferilor care urca la volan dupa ce au consumat bauturi alcoolice. Si din nefericire este o practica mult prea des intalnita. Asa cum si eu cunosc astfel de soferi, sunt convinsa ca si voi toti cunoasteti. Inconstienta face casa buna cu mintea omului mai ales atunci cand este invaluita in aburii alcoolului. Gandirea colectiva de tipul “nu mi se intampla mie” face intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, victime. Si daca in mod normal poate ca nu as avea probleme cu acest gen de gandire, fiecare om este liber sa isi conduca viata dupa cum considera, devine o problema in momentul in care poate sa afecteze oameni nevinovati. Un om care urca la volan dupa ce a consumat cantitati considerabile de alcool este periculos nu numai pentru el insusi ci pentru toti participantii la trafic, printre care se poate afla mama mea, copilul tau, tatal vostru. Si in momentul in care acest gen de comportament este un obicei, adica respectivul ignora in mod deliberat si repetat niste reguli impuse tocmai pentru a proteja viata, se poate vorbi deja despre o trasatura de caracter. Pentru ca din pacate cei care se incadreaza in categoria soferilor inconstienti nu cedeaza in fata argumentelor logice. Numai forta exemplului imediat ar putea sa ii faca sa isi schimbe comportamentul.

---