Sărbătoare Cuvioasei Parascheva de la Iași: De ce i se spune Sfânta Vineri și cum a apărat prin minune Catedrala Mitropoliană

Ziua de 14 octombrie marchează una dintre cele mai profunde sărbători ale credinței ortodoxe românești: Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva de la Iași. Această zi nu este doar un moment de comemorare, ci și un prilej de întoarcere spre spiritualitate, de introspecție și de conexiune cu divinul. Mii de credincioși din întreaga țară se îndreaptă anual către Iași pentru a participa la pelerinajul organizat în jurul moaștelor sfintei, experimentând o comuniune adâncă cu tradiția ortodoxă și cu harul Cuvioasei Parascheva.

foto Zvonimir Atletic/ Shutterstock

Viața sfântei, simbolistica care o înconjoară, obiceiurile respectate în ziua de pomenire, rugăciunile dedicate și minunile asociate acesteia conturează o dimensiune spirituală care depășește granițele simplei religiozități, oferind credincioșilor alinare sufletească, protecție și speranță în fața încercărilor vieții.

Sărbătoare 14 octombrie: Viața Cuvioasei Parascheva

Cuvioasa Parascheva, cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri (în greacă Αγία Παρασκευή), s-a născut la sfârșitul secolului al X-lea în satul Epivat (numit și Epivates sau Epibatos), situat în Tracia, nu departe de Constantinopol, în Imperiul Roman de Răsărit, din părinți bogați și binecredincioși. Încă din copilărie, Parascheva a manifestat o profundă devoțiune față de Dumnezeu, alegând o viață dedicată rugăciunii, postului și milosteniei. Renunțând la bunurile lumești, s-a consacrat celor sărmani și nevoiași, devenind un simbol al smereniei și credinței neclintite.

Cuvioasa Parascheva a trecut la cele veșnice în secolul al XI-lea, lăsând în urma sa un exemplu de virtute, rugăciune neîntreruptă și har vindecător. Viața sa a devenit sursă de inspirație pentru generații întregi de credincioși, iar moaștele sale au fost cinstite încă din timpul vieții și ulterior în Biserica Ortodoxă Română, precum și în alte biserici de rit oriental.

Strămutarea moaștelor Sfintei Parascheva și istoria cinstirii la Iași

Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Belgrad la Constantinopol în anul 1521. Ulterior, în 13 iunie 1641, domnul Vasile Lupu a adus moaștele la Iași, așezându-le în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Această mutare a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului, Partenie I, și a Sinodului Patriarhiei Ecumenice, pentru că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în „Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, publicată la Iași în 1643. Începând din anul 1889, moaștele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, loc unde astăzi credincioșii vin să se închine și să ceară ajutorul sfintei. De-a lungul secolelor, Cuvioasa Parascheva a săvârșit numeroase minuni și vindecări miraculoase, iar poporul o cinstește ca ocrotitoare a Moldovei.

foto Zvonimir Atletic/ Shutterstock

Simbolistica Cuvioasei Parascheva

Cuvioasa Parascheva este simbolul credinței pure, al smereniei și al rugăciunii neîncetate. Este cunoscută ca ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove, fiind o figură centrală în spiritualitatea ortodoxă românească. În popor, este numită Sfânta Vineri, iar icoanele ei o reprezintă adesea ca pe o tânără cu chip senin, mâinile împreunate în rugăciune, semn al unei vieți dedicate lui Dumnezeu. Prezența moaștelor în biserică conferă pelerinilor un sentiment de protecție și o legătură directă cu sacralitatea, iar credința că sfânta poate alina suferința și apăra de rău adâncește respectul și devoțiunea oamenilor.

Ce este bine să faci și ce nu ai voie să faci pe 14 octombrie

Ziua de 14 octombrie trebuie trăită cu inimă curată, smerenie și rugăciune. Este bine să participi la slujbele religioase, să aprinzi lumânări, să faci milostenie și să rostești rugăciuni către Cuvioasa Parascheva pentru sănătate, liniște sufletească și binecuvântarea familiei. Această zi poate fi dedicată reflecției interioare, postului și ajutorării celor nevoiași.

În schimb, nu este recomandat să consumi alimente îmbelșugate, să te angajezi în conflicte sau să te lași pradă frivolitatilor. Ziua trebuie trăită în spiritul rugăciunii și al recunoștinței, amintindu-ne de viața sfântă a Cuvioasei Parascheva și de exemplul ei de virtute și credință.

Rugăciunea Cuvioasei Parascheva

O rugăciune recomandată credincioșilor în această zi este:

"Cuvioasă Parascheva, rugătoare neobosită înaintea lui Dumnezeu, miluiește sufletele noastre, întărește credința noastră, luminează calea noastră și adu vindecare și liniște celor aflați în suferință. Primește rugăciunile noastre și mijlocește înaintea Domnului pentru iertarea păcatelor noastre și mântuirea sufletelor noastre. Amin."

Această rugăciune poate fi rostită la biserică, acasă sau în drum spre pelerinaj, cu convingerea că sfânta ascultă și mijlocește pentru fiecare suflet cu sinceritate și iubire.

Pelerinajul anual la Catedrala Mitropolitană din Iași de la moaștele Sfintei Parascheva

foto Sebastian_Photography/ Shutterstock

Pelerinajul de la Iași reprezintă unul dintre cele mai mari și impresionante evenimente religioase din România. Sute de mii de credincioși din toate colțurile țării vin în fiecare an pentru a se închina la moaștele Cuvioasei Parascheva, aducând flori, lumânări și rugăciuni. Evenimentul are loc în cel de-al doilea weekend al lunii octombrie și transformă orașul Iași într-un adevărat centru de spiritualitate și credință vie. Credincioșii mărturisesc că Sfânta Parascheva a binecuvântat oamenii posedați de rău, iar în timpul bombardamentelor din al Doilea Război Mondial, moaștele sale au protejat Catedrala Mitropolitană, întărind astfel credința și speranța poporului român.

De ce i se spune sfânta Vineri?

Sfânta Parascheva este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri dintr-un motiv profund legat de originea și semnificația numelui ei. În limba greacă, numele său este Παρασκευή (Parascheví), care înseamnă literalmente „vineri” și este asociat în tradiția creștină cu ziua pregătirii și a jertfei, adică ziua în care se pregătea Paștele evreiesc și, mai târziu, ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit.

Astfel, numele „Parascheva” simbolizează nu doar ziua săptămânii, ci și ideea de pregătire spirituală, sacrificiu și devotament. În popor, acest nume s-a păstrat sub forma Sfânta Vineri, făcând legătura între viața sfântă a Cuvioasei Parascheva și această zi specială a săptămânii, încărcată de semnificații religioase, de post și rugăciune.

Pe scurt, i se spune Sfânta Vineri pentru că „Parascheva” înseamnă „vineri” în greacă, iar această denumire simbolizează atât ziua pregătirii, cât și dedicarea ei totală lui Dumnezeu.

Sărbătoarea 14 octombrie: Cuvioasa Parascheva de la Iași nu este doar un moment de comemorare, ci o experiență spirituală profundă, un ghid pentru sufletul credincios și un prilej de reconciliere cu divinul. Viața sfântă a Cuvioasei Parascheva, minunile atribuite ei și pelerinajul anual ne arată puterea rugăciunii, a smereniei și a credinței autentice. Respectarea obiceiurilor, participarea la slujbe și rostirea rugăciunilor potrivite aduc alinare sufletească, protecție și binecuvântare. În fiecare an, pe 14 octombrie, inimile se deschid, rugăciunile se înalță și memoria Cuvioasei Parascheva rămâne vie în viețile credincioșilor, călăuzind și protejând sufletele celor care îi cer ajutorul cu sinceritate și evlavie.

---