Dialog cu mortu'

Auzindu-l pe micutul Kaka, pe care nici macar nu-l chema asa, Ademir incepu sa tremure afland ca un alt barbat sta acum langa femeia lui. El nu gresise cu nimic. Era totul atat de bizar incat nu-si putea explica nimic. In viata poti pierde totul intr-o secunda. El trebuia sa iasa dintr-o poveste, fortat, cand credea ca lucrurile merg bine. Nu mai era tanar. Il privea pe Kaka si realiza ca el fusese trimis cu un scop anume, ca sa-i deschida ochii.

Orele treceau in carciuma si, dintre atatea sticle, un om de aproape 60 de ani, se ridica cu greu de la masa, iese in strada, paseste lin pana pe poteca ce duce la stanci. Acolo, suind pe Stanca Ucigasa, Ademir vede bine satul, isi vede chiar casa si intreg cortegiul inmormantarii sale. Pamantul il acopera, simte cum se sufoca, picioarele i se inmoaie si cade. In aer, Ademir respira ultimele portii de viata. Atinge rocile dure si brusc se stinge, cu putin rachiu in sange, cu multa durere in suflet. A murit. A doua oara.

Tanarul Kaka se chinuie cu trupu-i mic sa-l acopere pe Ademir cu pietre grele. Are lacrimi in ochi. Gata, nu-l va mai gasi nimeni.

Un text de: Ianis

Sursa: Yuppy.ro

Alte recomandari:

7 vehicule neconventionale

Jucaria perfecta pentru fete

Cum sa dresezi un dragon

---