Fan Fiction � sub capota povestilor tunate

IMPLICAREA PASIVA SI ACTIVA

Ca sa diagnosticam raspandirea acestei practici in timp record, nu ne ramane decat sa apelam la sursa cunoasterii universale. Din articolul wiki dedicat fanfic-ului, deci, aflam ca la originea fenomenului, datand din anii ‘60, s-a aflat serialul “Star Trek”, si ca scrierile fanilor se propagau initial off-line (prin posta si reviste de profil). Apoi, mediul online si-a adjudecat comunitatile, initial prin alcatuirea unei liste de contacte (adrese de email) si “bombardarea” ei periodica, urmand ca serviciile de blogging, ca LiveJournal.com, si arhivele de fanfic, ca FanFiction.net sau Mediaminer.org, sa aduca ordine in peisaj – organizare pastrata pana azi. Dar cum sa intelegem “epidemia” daca nu o si radiografiem in cautarea unei logici intrinsece? Cu alte cuvinte, de ce atatia fani iau calea condeiului?

Cu totii stim ce inseamna sa te indragostesti pasional, sa simti atat de intens legatura cu un alt suflet incat amintirile unei vieti inainte ca el/ea sa ne apara in cale palesc intr-un trecut searbad si vag; incat imaginarea unui viitor fara persoana iubita ne iuteste pulsul si ne incetoseaza privirea. Stim, dar din auzite. Pentru ca nu degeaba se vehiculeaza expresia “iubire ca-n povesti”, amorul acela mistuitor nu e chiar pe toate drumurile, iar noi visam la el, dar de la o distanta sigura. Ca sa clarific la care “noi” ma refer, voi restrange cercul de destinatari ai acestei adresari – oricum doar femeile au fost destul de curioase incat sa parcurga pana aici acest paragraf ultra-dulceag.

Revenind, deci: acelea dintre noi care nu am trait (inca) asa ceva, adica iubirea ridicata-n slavi de poetii copilariei noastre visatoare, avem la dispozitie o puzderie de realitati paralele care ne imbie, din indexul de biblioteca sau din programul TV, sa degustam senzatia ravnita, prin intermediari desigur. Majoritatea ne identificam cu personajul feminin – cu Jane Eyre, Rose DeWitt Bukater sau, de ce nu, carliontata Sally cea menita doar lui Harry – ne delectam cu serotonina si endorfinele iubirii imprumutate... pentru ca apoi, cu bateriile incarcate si paharul pe jumatate plin, sa ne reluam cursul vietii, poate chiar cautarile propriului Fat-Frumos.

---