Scrisoarea de adio a lui Mihai Leu a emoționat o țară întreagă: Dacă ați căzut în șanț, uitați-vă la stele...

Mihai Leu, primul campion mondial la box profesionist al României și una dintre cele mai respectate figuri din sportul autohton, a murit pe 2 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani, după o luptă grea și demnă cu boala. La doar o zi după ce a fost înmormântat în orașul său natal, Hunedoara, o scrisoare emoționantă scrisă chiar de el, în ultimele luni de viață, a fost făcută publică.

Ultima scrisoare a lui Mihai Leu

Mesajul, postat pe contul său oficial de Facebook pe 5 iulie, a răsunat ca un ecou profund în inimile celor care l-au cunoscut, iubit sau admirat. Redactată în decembrie 2024, în plină conștientizare a fragilității sale fizice, scrisoarea este mai mult decât o simplă despărțire – este o lecție de umanitate, o declarație de dragoste pentru viață, sport, familie și România.

Dragii mei,

Dacă citiți aceste rânduri, înseamnă că drumul meu pe acest pământ s-a încheiat. Dar ceea ce a rămas în urmă e mult mai puternic decât orice absență: e dragostea, recunoștința și legătura profundă pe care am avut-o cu voi. Vă mulțumesc. Din suflet.

Ați venit în număr covârșitor ieri, din toate colțurile țării, de aproape și de departe, hunedoreni, prieteni, colegi, oameni care mi-au fost aproape într-un fel sau altul. A contat enorm și înseamnă că drumul meu pe acest pământ a contat. Ați trimis mesaje, rugăciuni și gânduri curate către familia mea. Ați făcut din despărțirea mea un moment de lumină. M-ați condus cu demnitate și cu o dragoste care nu se uită.

Familia mea, Anna, iubirea mea, și fiul nostru, Marco, mi-au fost sprijinul, echilibrul, puterea. Tot ce am fost mai bun s-a datorat lor. Am trăit cu inima plină pentru voi și plec cu ea la fel de plină.

Citește și:

• 17 noiembrie: 40 de ani de la moartea lui Gheorghe Ursu, inginerul ucis de Securitate pentru scrisoarea trimisă la Europa Liberă
• Horoscop pentru suflet: Mantra zodiei tale pentru săptămâna 13–19 octombrie
• SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI de la artiști, organizatori, jurnaliști și fotografi din mișcarea rock

Le port o recunoștință profundă tuturor celor care mi-au fost alături în cele două mari lumi care m-au definit: boxul și automobilismul. Colegilor din ring, oameni cu care am împărțit nu doar efortul și gloria, ci și tăcerea din vestiar sau emoția dinaintea gongului. Și colegilor din motorsport, cei care au fost mereu acolo, în garaj, în cursă, în spatele proiectelor, cu mâinile murdare și inimile curate. Am avut parte de două familii sportive adevărate, care m-au făcut să simt, în fiecare clipă, că nu lupt și nu conduc niciodată singur.

Și un gând aparte îl port orașului meu Hunedoara. Locul unde m-am născut, unde am visat pentru prima dată și unde m-am întors mereu, indiferent cât de departe m-a purtat viața. Hunedoara mi-a fost acasă, nu doar ca loc, ci ca inimă. Chiar și înainte să plec din această lume, am simțit nevoia să mă întorc. Măcar pentru o zi. Pentru că acolo mi-am lăsat rădăcinile, sufletul și dragostea. Vă mulțumesc, oameni dragi din Hunedoara, pentru tot.

Citește și:

• Mihai Eminescu - Viața și opera celui mai mare poet român
• Adriana Bahmuțeanu, scrisoare sfâșietoare pentru fiul ei: Nu te-am părăsit. Am fost alungată!
• Elena Lasconi, scrisoare deschisă pentru Donald Trump: Țara este amenințată atât din interior...

Nu pot să nu le mulțumesc celor care m-au ținut în viață atâția ani. Profesorului Irinel Popescu și doctoriței Adina Croitoru, doi oameni care au fost, pentru mine, mâna lui Dumnezeu. Ce au făcut în ultimii 11 ani a fost un miracol medical, dar mai ales un miracol uman. Le datorez anii pe care i-am putut trăi cu cei dragi, pe care altfel nu i-aș fi avut.

Viața a fost pentru mine o luptă frumoasă. Am avut parte de victorii, de căderi, de reveniri. Am fost sportiv, dar mai ales am fost om. Și am avut norocul de a fi înconjurat de voi, cei care mi-ați dat sens, care m-ați ridicat, care m-ați iubit, chiar dacă poate, uneori, am greșit.

Vă las un gând: trăiți cu curaj, cu pasiune și cu inimă. Pentru că tot ce contează, la final, e cât ai iubit și cât ai fost iubit. Și, nu uitați, dacă ați căzut în șanț, uitați-vă la stele. Așa apare speranța.

Citește și:

• Rugăciunea care se rostește când pierzi speranța: chemarea luminii divine
• 23 ianuarie Ziua Internațională a Scrisului de Mână: Primul document românesc scris
• Adriana Bahmuțeanu, apel emoționant către Honorius și Silvius Prigoană: Lăsați ura deoparte, copiii mei au nevoie de mine

Vă îmbrățișez cu recunoștință, oriunde v-ați afla.

Mihai

Mihai Leu simțea că sfârșitul este aproape

Soția sa, Anna, a mărturisit, sfâșiată de durere, că Mihai a simțit apropierea finalului și că ultimele sale clipe au fost dominate de dorul de familie:

„Mihai numai prost nu era. El știa exact ce se întâmplă, dar ne ascundeam unul de altul. Știu că mi-a strigat non-stop, tot timpul mă voia pe mine lângă el și pe băiatul nostru care are 32 de ani. Voia să nu plece, să stea lângă noi, îi era tot timpul dor de noi, cred că a simțit. Nu prea mânca când am venit acasă din București”, a declarat Anna Leu, pentru Antena 3 CNN.

Maria Crisan
7 Iulie 2025

Urmareste-o pe Maria Crisan

Pasionata de tot ce inseamna comunicare, scris si carti bune, m-am reorientat catre pasiunile mele dupa ce magia nasterii unui copil s-a produs si in cazul meu. Kinetoterapeut la baza, tehnician...