Toxiinfecția alimentară: simptome, cauze si cum se trateaza

foto: Festa, Shutterstcok

Ce este toxinfecția alimentară?

Toxinfecția este rezultatul consumului de alimente contaminate, stricate sau toxice. Cele mai frecvente simptome ale otrăvirii alimentare includ greața, vărsăturile și diareea.

Simptome pentru toxiinfectia alimentara

Dacă suferiti de toxinfectie alimentara, există șanse ca aceasta să nu meargă nedetectata. Simptomele pot varia în funcție de sursa infecției. Durata de timp pentru apariția simptomelor depinde de sursa infecției, si poate varia de la 1 oră la 28 de zile. Cazurile obișnuite de toxinfectie alimentara vor include cel puțin trei dintre următoarele simptome:

• Crampe abdominale
• Diaree
• Vărsături
• Pierderea poftei de mâncare
• Febra usoara
• Slăbiciune
• Greaţă
• Dureri de cap

Simptomele de toxinfectie alimentara care pot pune viața în pericol includ:

• diareea ce persista mai mult de trei zile
• dificultati de vedere sau vorbire
• simptome de deshidratare severă, care pot include gură uscată si lipsa de urinarii.
• urine hipercrome, sanghinolente

Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului dumneavoastră.

Cauze ale toxiinfectiei alimentare

Cele mai multe toxinfectii alimentare pot avea una din următoarele trei cauze majore:

Bacterii

Bacteriile sunt de departe cea mai răspândită cauză a toxinfectiei alimentare. Salmonella este de departe cel mai mare vinovat pentru cazurile serioase de toxinfectie alimentara. Campylobacter și C. botulinum (botulism) sunt două bacterii mai puțin cunoscute și potențial letale care se pot ascunde în alimentația noastră.

Paraziţi

Toxinfectiile alimentare provocate de paraziți nu sunt la fel de frecvente ca toxinfectiile alimentare cauzate de bacterii, dar paraziții răspândiți prin alimente sunt încă foarte periculoși. Toxoplasma este parazitul văzut cel mai adesea în cazurile de toxinfectie alimentară. Se găsește de obicei în litierele pentru pisici. Paraziții pot trăi în tractul digestiv nedetectat de ani de zile. Cu toate acestea, persoanele cu sisteme imunitare slăbite și femeile însărcinate riscă efecte secundare grave dacă paraziții își au reședința în intestinele lor.

Viruşi

Toxinfectia alimentara poate fi de asemenea cauzată de un virus. Norovirusul, cunoscut și sub numele de virusul Norwalk, produce peste 19 milioane de cazuri de toxinfectie alimentară în fiecare an. În cazuri rare, poate fi fatal. Sapovirusul, rotavirusul și astrovirusul au simptome similare, dar sunt mai puțin frecvente. Virusul hepatitei A este o afecțiune gravă care poate fi transmisă prin hrana.

foto: Africa Studio, Shutterstock

Cum devin alimentele contaminate?

Agenții patogeni pot fi găsiți pe aproape toate alimentele pe care le consumă oamenii. Cu toate acestea, prepararea termica de obicei ucide agenții patogeni de pe produsele alimentare înainte de a ajunge in farfuria noastră. Alimentele consumate crude sunt surse comune de toxinfectie alimentara, deoarece nu trec prin procesul de gătit.

Ocazional, alimentele vor intra în contact cu organismele din materiile fecale. Acest lucru se întâmplă cel mai frecvent atunci când o persoană care pregătește alimente nu se spală pe mâini înainte de gătit.

Carnea, ouăle și produsele lactate sunt frecvent contaminate. Apa poate fi, de asemenea, contaminată cu organisme care provoacă boala.

Factori de risc

Oricine poate dezvolta o toxinfectie alimentara. Există unele populații care sunt mai expuse riscului decât altele. Oricine cu un sistem imunitar suprimat sau o boală autoimună poate avea un risc mai mare de infecție și un risc mai mare de complicații care rezultă din toxinfectia alimentară.

Femeile gravide sunt mai expuse riscului deoarece corpurile lor se confruntă cu modificări ale metabolismului și sistemului circulator în timpul sarcinii. Persoanele în vârstă se confruntă, de asemenea, cu un risc mai mare de a contracta toxinfectii alimentare, deoarece sistemul lor imunitar poate să nu răspundă repede la organismele infecțioase. Copiii sunt, de asemenea, considerați o populație cu risc, deoarece sistemul lor imunitar nu este la fel de dezvoltat ca cel al adulților. Copiii mici sunt mai ușor afectați de deshidratarea cauzată de vărsături și diaree.

Cum este diagnosticată intoxicația alimentară?

Este posibil ca medicul dumneavoastră să poată diagnostica tipul toxinfectiei alimentare pe baza simptomelor dumneavoastră. În cazuri grave, pot fi efectuate teste de sânge, teste de scaun și teste privind alimentele pe care le-ați consumat pentru a determina responsabilul pentru otrăvirea alimentară. Medicul dvs. poate utiliza, de asemenea, un test de urină pentru a evalua dacă o persoană este deshidratată ca urmare a toxinfectiei alimentare.

Cum se trateaza toxinfectia alimentara?

Toxinfectia alimentară poate fi de obicei tratată acasă, iar majoritatea cazurilor se vor rezolva în trei până la cinci zile.

foto: FotoDuets, Shutterstock

Dacă suferiti de toxinfectie alimentara, este crucial să rămâneți hidratat corespunzător.

Evitați cofeina, care poate irita tractul digestiv. Ceaiurile decofeinizate cu plante calmante cum ar fi musetelul, menta si papadia pot calma un stomac deranjat.

Medicamente, cum ar fi Imodium pot ajuta la controlul diareei și pot suprima greața. Cu toate acestea, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza aceste medicamente. De asemenea, utilizarea acestor medicamente ar putea masca severitatea bolii și vă va determina să întârziați să solicitați tratament specializat.

Este, de asemenea, important pentru cei cu toxinfecții alimentare să se odihnească mult.

În cazurile severe de toxinfectie alimentară, persoanele pot necesita hidratare cu fluide intravenoase (IV) la spital. În cele mai grave cazuri de toxinfectie alimentară, poate fi necesară o spitalizare mai lungă în timp ce individul se recuperează.

Foto homepage: pathdoc, Shutterstock

---