Cum poate fi combătută frica de Coronavirus

Cum poate fi combătută frica de Coronavirus
Kudika
25 Martie 2020

Incertitudinea legată de un potențial virus prea puțin cunoscut de noi a creat un val imens de anxietate publică. Internetul este împânzit de articole și informații, mama îți dă mesaje disperate iar colegii de serviciu numai despre asta vorbesc (asta dacă încă mai lucrezi într-un birou și nu de acasă).

Este extrem de ușor să intri într-o stare de hipervigilență care poate genera episoade deanxietate și panică. Situația este una specială, iar COVID-19 ar trebui, fără îndoială, să te alerteze însă nu până la a produce panică ci, mai degrabă, o stare de vigilență sănătoasă.

„Anxietatea exprimată public în ultimele săptămâni se dovedește disproporționată în comparație cu riscul pe care îl presupune acest coronavirus, așa cum îl înțelegem în momentul de față. Panica colectivă declanșată se explică printr-un cumul de factori: cunoaștere limitată, emoție necalibrată și, nu în ultimul rând, senzaționalismul din presă și social media”, spune Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru la clinica neurologică Neuroaxis.

Cum studiile legate de acest virus sunt încă incomplete și, momentan, nu există un vaccin, ne confruntăm cu reacția oamenilor în fața incertitudinii și impredictibilității. „Această incertitudine lasă loc pentru declarații false, care, în mijlocul unei crize, pot ele însele să predispună la comportamente ce amplifică transmiterea bolii”, spunea epidemiologul Adam Kurowski. Astfel că, atunci când simțiți cum vă cuprinde anxietatea legată de COVID-19, două aspecte ar trebui să aveți în vedere:

  • Doctorii știu ce au de făcut și au fost instruiți să gestioneze bolile virale respiratorii cu mult înainte de COVID-19.

  • Există mai multe acțiuni concrete pe care le puteți face pentru a vă proteja și informa.

    Deși acest virus este imprevizibil și situația continuă să evolueze într-o direcție neplăcută, să ne concentrăm pe ceea ce putem controla. Este firesc să experimentăm o serie largă de emoții când vine vorba despre COVID-19. Ați putea simți:

  • Furie, anxietate, îngrijorare sau panică

  • Probleme de concentrare

  • Insomnie

  • Grijă exagerată pentru sănătate

  • Sentimentul de neajutorare

  • Frica de oamenii care tușesc sau par bolnavi

  • Frica de zone aglomerate

    Ce se întâmplă în creier:

    Pentru a înțelege ce se întâmplă în creier, trebuie să clarificăm următorii termeni:

    Frica – este emoția pe care o simțim atunci când ne confruntăm cu o provocare diferită, externă și necunoscută. Bineînțeles, această emoție creează un fond mai mare sau mai mic de disconfort.

    Anxietatea adaptativă – apare ca răspuns la schimbări sau stres sub forma unei senzații neplăcute, anticipatorie. Este o experiență comună, sănătoasă, care pregătește individul și îl determină să facă pașii necesari pentru a preveni o amenințare sau pentru a minimiza consecințele sale.

    Anxietatea patologică – este un răspuns inadecvat prin intensitate și durată la un stimul dat sau anticipat ce poate fi real sau imaginar. Este intensă, persistentă și poate deveni invalidantă.

    În situația pandemiei cu Coronavirus putem vorbi despre oricare dintre aceste reacții emoționale. În toate cele trei cazuri reacția la stres începe într-o regiune a creierului numită amigdala. Aceasta face parte din sistemul limbic, acel set de structuri responsabil de emoții și memorii. Amigdala activează la rândul său arii implicate în controlul funcțiilor motorii (ce facem în fața pericolului – fugim sau stăm? Luptăm sau înghețăm?). Tot acesta este și momentul în care se eliberează hormonii, cum sunt cortizolul și adrenalina”, explică Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru la clinica de neurologie Neuroaxis.

    Toate aceste reacții duc la modificări corporale care ne pregătesc să fim eficienți în situații periculoase. În cazul persoanelor predispuse la tulburări anxioase, răspunsul la frică nu mai este eficient, ci perturbat de apariția unor modificări ale activității cerebrale. Atunci apar comportamentele anxioase. Acestea pot fi combătute prin câteva metode simple, explică Dr. Ana Pintilie:

  1. Fii la curent cu știrile, nu și cu fake news – este important să fii la curent cu ceea ce se întâmplă și să te informezi din surse de încredere (Organizația Mondială a Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății). Nu lua în considerare articole și comentarii din social media, decât dacă sunt dintr-o sursă oficială.

  2. Privește în perspectivă – în timp ce ești informat și la curent cu tot ce se întâmplă, nu uita să te concentrezi pe ceea ce poți controla. Fă pauze de media pentru a nu îți alimenta inutil panica. Dacă te deranjează discuțiile interminabile despre coronavirus, este în puterea ta să oprești valul de informație nesolicitată. „Îngrijorarea și neliniștea pot fi ținute sub control limitând timpul cheltuit cu presa și social media. Conceptul de availability bias este definit ca o eroare de gândire ce ne predispune să dăm mai multă importanță evenimentelor trecute pe care ni le putem aminti cu ușurință. Acest ciclu mediatic non-stop determină o stare de hipervigilență care se autoperpetuează, iar starea emoțională consecutivă ne afectează capacitatea de evaluare a riscului”, explică Dr. Ana Pintilie.

  3. Păstrează contactul cu realitatea – nu toți cei cu care intri în contact au sau sunt supecți de coronavirus. Deși trebuie să fii precaut și să iei măsuri de prevenție, este important să știi că nu toată lumea care tușește suferă de COVID – 19. „Este bine să ținem cont că simptome precum febra și tusea se manifestă într-o multitudine de alte boli și că presupunerile nejustificate despre ceilalți pot duce la forme de stigmatizare și marginalizare”, spune Dr. Ana Pintilie.

  4. Rămâi normal, pe cât posibil – este greu să păstrezi normalitatea când s-a instaurat stare de urgență, nu poți călători, școlile sunt închise și toate evenimentele au fost anulate, în timp ce „distanța socială” este sintagma zilei, un fel de mantra sinistră care ți se repetă în cap la nesfârșit. DAR este important să nu renunți la rutină. Rutina face oamenii să se simtă în siguranță. În special copiii au nevoie să păstreze un ritm al zilei. Așadar dormi cât ai nevoie, mănâncă la orele obișnuite și fă activități care îți fac plăcere – cum ar fi să citești o carte, să vezi o emisiune preferată, să joci un joc în familie. Poți chiar să faci și o plimbare. Atâta timp cât nu ești în carantină și eviți aglomerația, aerul curat îți va face foarte bine.

Dacă niciunul din aceste sfaturi nu te-a ajutat să te menții pe linia de plutire, ia legătura cu un medic psihiatru pentru o ședință de psihoterapie. Te va ajuta să identifici care sunt elementele care îți declașează episoadele de anxietate și panică și te va învăța să le gestionezi. Acest tip de consultații se pot face inclusiv online.

Neuroaxis este prima clinică integrată de neurologie din București care oferă servicii de diagnostic, tratament și monitorizare în toate ramurile neurologiei și specializărilor conexe acesteia: ecografie Doppler, neurochirurgie, psihiatrie, cardiologie, chirurgie spinală, recuperare, reumatologie.

Featured foto by Photographee.eu via Shutterstock

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri