Setari Cookie-uri

Cum ne îmbolnăvește frica de Coronavirus?

Pentru persoanele vulnerabile, pandemia indusă de COVID-19 a dus la apariția unei tulburări mentale noi sau la decompensarea unei tulburări vechi ținute până atunci sub control.

Un articol de Dr. Mihai Daniel Neculcea, medic specialist psihiatru clinica Memormed, studii complementare sexologie și psihoterapie, experiență în telemedicină Geneva – Elveția.

După expunerea populației la o situație excepțională din punct de vedere medical și social, fiecare individ a încercat să se adapteze la nouă situație de viață. În acest sens, s-au activat mecanisme de coping (de a face față) psihostresorilor.

Multe persoane au experimentat frica față de oameni care tușesc sau strănută, evitarea zonelor aglomerate, îngrijorare, neliniște, nervozitate, neputință, furie, tristețe, deznădejde, probleme de somn sau de concentrare, însă au reușit să gestioneze emoțiile, redobandind echilibrul interior.

Pentru persoanele vulnerabile însă, pandemia indusă de COVID-19 a dus la apariția unei tulburări mentale noi sau la decompensarea unei tulburări vechi ținute până atunci sub control. Vorbim de o mare varietate de tulburări psihice, de la tulburarea acută de stres, tulburarea de stres postraumatic, tulburarea de adaptare, fobia specifică de COVID-19 însoțită sau nu de atacuri de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea hipocondriaca, tulburarea depresivă, tulburarea delirantă și alte psihoze, tulburările legate de consumul de etanol și alte substanțe psihoactive, tulburările alimentare (mâncatul compulsiv).

Citește și:

Aceste urmări nefaste s-au produs din cauza distanțării sociale impuse de către autorități, prin mediatizarea exagerată și pe alocuri disproporționată a situației medicale, din cauza incertitudinii privind viitorul, șomajului, scăderii veniturilor, educației medicale deficitare și interdicției accesului la activități recreative.

Restrângerea unor drepturi și libertăți a fost percepută mai curând că o pedeapsa și indivizii au reacționat diferit: unii prin obediență, alții prin opozitionism și sfidarea regulilor sau chiar ostilitate și agresivitate.

Fobia specifică de COVID-19 presupune frică importantă după expunerea la situații pe care individul le asociază cu risc de infectare cu coronavirus (spații interioare aglomerate sau contactul cu persoane potențial infectate). De aceea apar comportamente de evitare (care pot merge până la refuzul de părăși locuința și de a mai veni în contact cu alții, inclusiv în scop sexual) sau persoană în cauza simte frică intensă când iese din casă.

Citește și:

Frică, evitarea sunt desigur exagerate în raport cu pericolul real și cu mijloacele de prevenție (masca de protecție, dezinfectarea mâinilor și distanțarea socială) și durează de cel puțîn 6 luni. Drept urmare funcționarea individului e afectată în plan social, familial și profesional (nu se poate concentra, evita contactul cu clienți sau colaboratori).

Compensator pot să apară comportamente de igienizare a corpului și suprafețelor (spălarea excesivă a mâinilor – ablutomanie) care consumă timp, pentru a scădea frică de infectare.

Tulburarea nosofobica (hipocondria) constă în preocuparea individului că ar fi deja infectat cu COVID-19, în absența unor simptome specifice sau în prezența unor simptome ușoare (secreții nazale, strănut, tușe, durere în gât). Persoană este extrem de atentă și se alarmează cu ușurință privitor la starea de sănătate. Are comportamente exagerate de verificare (își controlează pulsul, respirația, temperatura corporală, căutând semne specifice infecției cu coronavirus) sau de evitare (nu respectă programarea la medic, se teme de o potențială internare în spital). Unii pacienți solicită în mod repetat investigații (testare pentru COVID-19, radiografie toracică, CT toracic).

Citește și:

Când ajunge frică să ne îmbolnăvească?

În momentul în care din cauza gândurilor, a emoțiilor și senzațiilor corporale negative și a comportamentelor nesănătoase funcționarea noastră zilnică este afectată: social (izolare), familial (neglijarea treburilor casnice, a partenerului de viață și a copiilor), ocupațional (afectarea somnului, a atenției, a energiei, motivației).

Deși frică este o emoție obișnuită, adaptativă, care încearcă să ne protejeze de pericole, uneori ea degenerează în anxietate patologică. Atunci ea devine exagerată și își pierde rolul benefic în față stresului și pericolelor. Secreția excesivă și prelungită a hormonilor de stres (adrenalină, cortizol) va duce în timp la suferință și epuizare.

Citește și:

Cum gestionăm teamă de coronavirus?

Prin informare, educație medicală și psihologică, reguli și măsuri comportamentale.

E important să ne informăm din surse sigure dar să limităm expunerea la știri (maxim 60 minute pe zi, preferabil într-un moment fix al zilei, nu înainte de culcare).

Respectarea măsurilor generale de precauție ne oferă un sentiment de siguranță, reducând nivelul de anxietate.

E important să evităm etichetarea greșită a persoanelor care strănută, tușesc sau sunt febrile/subfebrile că fiind infectate cu COVID-19. Aceste manifestări nu sunt specifice coronavirusului. Să ne ferim de stigmatizarea bolnavilor infectați cu COVID-19 (prin empatizare putem realiza cum ar fi dacă noi sau cineva drag ar fi infectat).

Igienă somnului și a meselor este importantă. Se limitează consumul de cafea (care întreține sau agravează frică și perturbă somnul), alcool și se evita substanțele de abuz (cannabis de exemplu). Preferabil se evita mâncarea procesată tip fast-food și dulciurile, se optează pentru fructe, legume și surse de proteine și grăsimi sănătoase pentru a ne susține imunitatea.

Citește și:

Medicamentele de inducere a somnului nu se administrează fără acordul medicului psihiatru. La baza tulburărilor de somn se pot ascunde afecțiuni neurologice, respiratorii, psihice care trebuie tratate corect.

Se recomandă să ne culcăm la aceeași ora în fiecare zi, să nu consumăm cafea, băuturi alcoolice, energizante după ora 16:00, să nu exagerăm cu aportul de lichide înainte de culcare, să evităm folosirea telefonului mobil înainte de somn.

Este indicat să nu renunțăm la activitățile plăcute: sportive, culturale, religioase, sociale, cumpărături, citit, cu respectarea măsurilor de prevenție. Introducerea tuturor în rutină zilnică oferă un sentiment de confort și siguranță, cu păstrarea unui ritm diurn.

Metodele de relaxare, meditație, mindfulness, tehnicile de respirație ajută la gestionarea efcienta a emoțiilor negative, a îngrijorărilor și preocupărilor aferente. În același sens ajută yoga, terapia prin muzică, aromoterapia și exercițiile fizice.

Citește și:

Este benefic să fim solidari cu persoanele vulnerabile (vârstnici, persoane cu boli cronice sau defavorizate social). Studiile susțîn că actele de voluntariat sau mici gesturi de generozitate ajută la prevenirea depresiei. Rămânem conectați cu prietenii, familia și vecinii, ne ajutăm reciproc.

O tehnică facilă și utilă este jurnalul recunoștinței: să ne obișnuim să scriem zilnic câteva motive de mulțumire și recunoștință pentru lucrurile pe care le avem în viață noastră și să notăm rezultate pentru care suntem mândri că le-am obținut în ziua respectivă. În timp, alegem să ne centrăm pe aspectele benefice și să vedem ”partea plină a paharului”.

Dacă în ciuda măsurilor amintite anterior, simțim că nu facem față stresului și avem nevoie de ajutor specializat, este bine să ne adresăm medicului de familie sau medicului psihiatru. Specialistul poate recomandă consiliere, psihoterapie sau tratament medicamentos. Consultația se poate realiza în siguranță, de la distanță.

În final, să reținem că situația actuală va trece, anxietatea resimțită fiind adesea exagerată și că vom ieși mai puternici din această încercare. Să avem încredere în propriile resurse și în cadrele medicale. Să încercăm să învățăm din această experiență, să apreciem mai mult sănătatea și persoanele dragi, să realizăm care sunt lucrurile care contează cel mai mult.

Featured photo by Alexandra Gorn on Unsplash

Vizionare placuta


Kudika
14 Octombrie 2020
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.