Terapia prin compasiune sau conviețuirea creierului „vechi” cu cel „nou”

Terapia prin compasiune sau conviețuirea creierului „vechi” cu cel „nou”
Kudika
26 Ianuarie 2021

Dupa ce compasiunea a fost multe secole una dintre bazele spiritualitatii si a moralitatii, stiintele cognitive si psihologia au inceput sa o aseze in centrul relatiilor interumane si sa o scoata in evidenta ca unul dintre elementele cruciale pentru o buna sanatate mentala si comunicare armonioasa. Cartea psihologului clinician Paul Gilbert aduce la un loc neuropsihlogia, practicile budiste si conceptul lui Carl Jung al arhetipurilor pentru a demonstra ca terapia prin compasiune ne poate ajuta sa nutrim o mai buna relatie cu sinele si implicit cu ceilalti.

La inceputul unui an nou, care este, pana la urma, mai mult un inceput psihologic, decat unul calendaristic, Curtea Veche Publishing prezinta o noua aparitie, un posibil leac pentru tot ce-am pierdut in anul greu ce a trecut - „Compasiunea si mintea umana” de Paul Gilbert. O provocare inedita si documentata stiintific de a contrabalansa potentialul intunericului din psihicul uman cu forta tamaduitoare a compasiunii.

Dupa ce compasiunea a fost multe secole una dintre bazele spiritualitatii si a moralitatii, stiintele cognitive si psihologia au inceput sa o aseze in centrul relatiilor interumane si sa o scoata in evidenta ca unul dintre elementele cruciale pentru o buna sanatate mentala si comunicare armonioasa. Cartea psihologului clinician Paul Gilbert aduce la un loc neuropsihlogia, practicile budiste si conceptul lui Carl Jung al arhetipurilor pentru a demonstra ca terapia prin compasiune ne poate ajuta sa nutrim o mai buna relatie cu sinele si implicit cu ceilalti.

Orice schimbare incepe cu mintea, intr-un sens cat se poate de concret, pe care autorul il explica prin recurs la cercetari recente, de factura evolutionista, din neurostiinte si psihanaliza: avem un creier „vechi“, spune el, proiectat in scopul supravietuirii, care intra adesea in conflict cu creierul „nou“, de origine mai recenta in cazul speciei umane evoluate, capabil de operatii mai complexe si mai subtile. Printre consecintele acestui conflict se numara furia, anxietatea si depresia care, neconstientizate si gestionate necorespunzator, pot intoxica intregul tesut de relatii interumane ale unei persoane, si asa pus la incercare de presiunile vietii contemporane si ale societatii axate pe performanta si consum.

„Neuronii care se aprind impreuna creeaza conexiuni” este un fapt stiintific pe care Gilbert isi bazeaza multe dintre demonstratii. Esenta acestui enunt este ideea ca oamenii isi pot schimba directia mentala si se pot concentra pe compasiune fata de sine si fata de ceilalti, versus actionand impulsiv la amenintari, pierderea cuiva drag, activarea instinctului de supravietuire s.a.m.d. Ne putem antrena creierele pentru a fi mai buni, mai iubitori, toleranti, blanzi cu noi insine. In mod similar, daca reactionam cel mai des conform tiparelor creierului „vechi”, mintea va imita aceste comportamente. Aici intervine terapia prin compasiunea, pentru ca crea tipare noi care vor duce la o transformare profunda a persoanei.

„A afisa compasiune nu inseamna a fi slab sau dragut“, spune Gilbert. Iata o buna premisa pentru provocarea pe care ne-o lanseaza autorul. Abordarea compasiunii in relatia cu propriul sine, cu cei din jur si in fiecare domeniu al vietii cotidiene cere un efort sustinut si o practica asidua. Trebuie sa ne infruntam cele mai intunecate cotloane ale mintilor noastre pentru a putea sa fim mai blanzi cu noi insine. Trebuie sa ne creem o nou paradigma mentala in care creierul „vechi” convietuieste in echilibru cu cel „nou”.

PAUL GILBERT (n. 1951) este un psiholog si psihoterapeut britanic, recunoscut la nivel mondial pentru initierea terapiei bazate pe compasiune. Inainte de pensionare, Gilbert a condus Mental Health Research Unit din Derbyshire, iar in prezent continua sa predea psihologie la University of Derby si este presedinte al Compassionate Mind Foundation. In 2011 i-a fost acordat titlul de Ofiter al Ordinului Imperiului Britanic pentru meritele in domeniul sanatatii mintale, unde s-a ocupat cu precadere de tulburarile afective, anxietate, depresie si psihoze. Pana la acel moment, publicase deja 21 de carti si peste 100 de articole stiintifice, fiind totodata membru al British Psychological Society.

Volumul „Compasiunea si mintea umana” de Paul Gilbert se poate gasi pe curteaveche.ro si in librariile din tara.

Photo by Dayne Topkin on Unsplash

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.




Setari Cookie-uri