Migrena te supără? Iată câteva informații importante

Un articol de dr. Iulia Coandă, Medic specialist neurolog la Centrul Medical MEMORMED. Află mai multe despre serviciile de neurologie aici.

Ce este migrena?

Migrena este un tip de cefalee frecvent întâlnit în populație. De obicei este intensă, pulsatilă și afectează o jumătate a capului, însă se poate mută sau poate fi bilaterală, existând de asemenea și forme atipice.

Pacientul mai prezintă semne însoțitoare că de exemplu senzație de greață, vărsătură, fatigabilitate.

Activitățile zilnice uzuale agravează de obicei, durerea de cap, de aceea pacientul are tendința de a nu face efort suplimentar până la remisiunea simptomatologiei. Astfel, migrenă reprezintă o cauza semnificativă de absenteism la nivel mondial.

Ce cauzează migrena?

După efectuarea de studii multiple de-a lungul timpului, cauzele exacte nu sunt cunoscute, existând teorii mai vechi care pledează pentru factorul vascular și teorii care susțîn factorul neurogen, cât și pe cel psihic sau genetic. În ultimul timp, balanță înclină către teoria existenței unui defect genetic în structurile cerebrale care reglează durerea, numiți „centrii durerii”. Atacul migrenos debutează atunci când neuronii hiperactivi trimit impulsuri către vasele de sânge, cauzând constrictionarea, urmată de dilatarea acestora și producția de prostaglandine, serotonină și alte substanțe inflamatorii care determina că pulsația să fie dureroasă. Un argument suplimentar pentru această teorie este răspunsul semnificativ la medicația antiinflamatoare.

Ce declanșează migrena?

Factorii declanșatori (triggerii) sunt în principiu individuali, fiecare pacient recunoscând cu ușurință ce declanșează atacul migrenos. De exemplu: cafeaua, lipsa de somn, schimbarea de anotimp, stresul emoțional, menstră, alimentația dezechilibrată, frigul. Contrar părerii populare, nu există o dietă a migrenosului. Singurii factori precipitanti dietetici sunt alcoolul și monoglutamatul de sodiu (care este un potentator de aromă ce activează receptorii linguali).

Există două tipuri importante de migrena: cu aura sau fără aura.

Migrenă cu aura reprezintă 20% din totalul cefaleilor de tip migrenos, aura reprezentând simptomele care preced cefaleea și durează de la aproximativ 5 minute până la 1 ora. Simptomele care pot reprezenta aura sunt variate, acestea putând fi de exemplu de tip senzitiv sau vizual (care sunt cele mai frecvente).

Există și o situație în care aura poate apărea fără a fi urmată de cefalee, însă acest lucru se întâmplă după un lung istoric de migrenă, în afară acestei situații trebuie explorate cu atenție simptomele pacientului.

Migrena trebuie diferențiată cu minuțiozitate prin istoric și investigații, de celelalte tipuri de cefalee, existând o gama largă de afecțiuni care pot da în mod secundar cefalee, dar și de cefaleile primare (fără cauza). De exemplu, trebuie diferențiată de cefaleea determinată de inflamatia sinusurilor craniene (sinuzite), de cea dată de trombozarea venelor cerebrale, nevralgia de trigemen, oto-mastoidite, tumori intracraniene, malformații arterio-venoase, meningite, hematom subdural, etc. Astfel, atât bolile de la nivelul structurilor cerebrale cât și cele sistemice (de la restul organelor) pot da cefalee.

Tratamentul migrenei

constă în măsuri generale referitoare la stilul de viață și evitarea triggerilor specifici, dar și în tratament medicamentos care va fi administrat în funcție de intensitatea simptomelor și de frecvența acestora. Astfel, există atât tratament pentru fazele acute cât și tratament de fond, cronic. Tratamentul acut se administrează atunci când frecvența episoadelor este mai mică de 2 pe luna, iar peste această valoare se poate administra tratament cronic (zilnic).

Pacienții migrenosi pot avea tendința la supramedicatie, mai ales în cazurile severe, debilitante. Un consum de peste 15 zile pe luna de medicație antialgică (care include și antiinflamatoarele) duce în principiu la ceea ce se numește „cefalee de abuz medicamentos”. În plus pot apărea și alte efecte adverse ale medicației (digestive sau chiar dependență psihică cu sindrom de sevraj la retragere, spre exemplu în cazul opioidelor sau benzodiazepinelor). În concluzie, trebuie să existe precauție în administrarea și alegerea medicației antialgice pentru migrenă.

Este de preferat că pacientul să își creeze un jurnal al episoadelor cu descrierea cât mai amănunțită a simptomelor, pentru că medicul să poată adapta împreună cu pacientul planul terapeutic adecvat.

Migrenă poate evolua că frecvența și intensitate în timp, la vârste înaintate tendința este de rarire a episoadelor sau de a rămâne doar cu aura. Astfel, o cefalee cu debut la aceste vârste trebuie să ridice problema altei etiologii, vârstă de debut specifică a migrenei, dar nu exclusivă, fiind cea a adolescenței.

Informații suplimentare despre migrenă poți găși aici și aici.

Photo by Jonathan Borba on Unsplash

---