Preeclampsia - tot ce ar trebui să știe o viitoare mamă despre această afecțiune

Preeclampsia - tot ce ar trebui să știe o viitoare mamă despre această afecțiune

Preeclampsia este o problemă de sănătate care poate să apară în special după săptămâna 20 de sarcină. De ce apare, dar și care este tratamentul, aflăm din materialul de mai jos de la dr. Luiza Guzga, medic specialist obstetrică-ginecologie. 

Ce este preeclampsia

Mai întâi, să înțelegem ce este preeclampsia. „Vorbim despre o condiție patologică gravă ce complică unele sarcini în a doua jumătate a evoluției lor și asociază creșteri anormale ale tensiunii arteriale, alături de afectarea diverselor organe.”, spune dr. Guzga.

Mai exact, tensiunea poate să aibă valori peste 140/90 mmHg și să se asocieze cu semne sau simptome de afectare de organ - eliminarea de proteine prin urină, afectarea rinichilor, ficatului, plămânilor și creierului. Astfel, primele semne care pot indica o problemă sunt dureri de burtă, dureri de cap, modificări ale acuității vizuale și chiar convulsii.

Cum afectează preeclampsia fătul

Preeclampsia afectează creșterea fătului din cauză că fluxul de sânge care ajunge la placentă este scăzut. Prin urmare, bebelușul primește mai puțini nutrienți și oxigen decât ar trebui și îi poate fi afectată dezvoltarea. Acest lucru se poate vedea în timpul ecografiei pe care o face medicul la una dintre consultații.

Dacă preeclampsia este severă, femeia însărcinată poate primi recomandarea de naștere înainte de termen, înainte ca bebelușii să fie complet dezvoltați.

„Drept urmare, pot apărea complicații severe, cum sunt dificultăți în a respira, deoarece plămânii nu sunt dezvoltați. În aceste cazuri bebelușii vor sta în terapia intensivă neonatală pentru a fi monitorizați și tratați. Unii bebeluși pot chiar muri intrauterin din cauza preeclampsiei sau după naștere, în cazurile de nașteri foarte premature.”, adaugă medicul.

Ce se întâmplă cu gravidele cu risc crescut de a dezvolta această afecțiune

Atunci când medicul decide că femeia însărcinată are un risc crescut de a dezvolta această afecțiune, îi poate recomanda Aspirina, ce poate reduce riscul cu peste 60%.

„Este un screening combinat care include istoricul matern, măsurarea tensiunii arteriale, măsurarea fluxurilor prin arterele uterine și valoarea PAPP-A (același hormon care este folosit și pentru calcularea riscului pentru sdr Down). Prin această metodă, putem identifica o mare parte din gravidele care vor dezvolta preeclampsie și cărora li se va propune să ia Aspirina pentru a reduce acest risc.”, recomandă medicul ginecolog.

Acest tratament profilactic se ia de la 12 la 36 de săptămâni, seara la culcare pentru a beneficia de efectele tratamentului. Medicul spune că nu este benefică aspirina începută după 16 săptămâni. Nu este benefic repaosul la pat, restricționarea activităților zilnice sau administrarea de vitamine în prevenția preeclampsiei.

Singura metodă de tratament care tratează preeclampsia este nașterea, așadar femeia însărcinată va fi monitorizată frecvent pentru a decide cel mai bun moment pentru nașterea bebelușului. Nașterea se produce, de obicei, între 37 și 38 de săptămâni, însă poate fi mai devreme dacă este severă.

Dacă este indicată nașterea înainte de 37 de săptămâni se numește naștere prematură și bebelușii născuți înainte de termen, pot să nu fie suficient dezvoltați. Se vor cântări riscurile și beneficiile nașterii înainte de termen de echipa medicală, pentru a alege cel mai sigur moment de naștere, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Se poate încerca inducerea travaliului sau femeia poate naște prin cezariană.

De asemenea, medicul va indica tratament antihipertensiv până la naștere pentru a scădea valoarea tensiunii.

Cu toate că majoritatea cazurilor de preeclampsie sunt forme ușoare, această afecțiune poate duce la complicații severe pentrumamă și copil dacă nu este monitorizată și tratată.

Astfel, fără un tratament la timp, preeclampsia poate duce la complicații:

  • Convulsii (eclampsia)
  • Sindromul HELLP (o afecțiune a ficatului și coagulării sângelui)
  • Atac cerebral

Aceste complicații sunt foarte rare, însă foarte severe.

De aceea, cu cât se pune mai repede diagnosticul și începe tratamentul, cu atât prognosticul va fi unul bun pentru mamă și bebeluș.

Monitorizarea gravidei cu preeclmapsie este individualizată de la caz la caz și depinde de vârsta de gestație si de gravitatea preeclampsiei. Cazurile de preeclampsie severă vor avea nevoie de spitalizarea continuă, pe când cele ușoare pot fi monitorizate la domiciliu. Atunci când vorbim de o preeclamspie ușoară și gravida nu are nevoie de internare, va fi învățată cum să își monitorizeze tensiunea arterială acasă, dar și să știe care sunt valorile la care ar trebui să se prezinte cât mai repede la specialist.

De asemenea, o altă recomandare ar fi recoltarea săptămânală a analizelor și monitorizarea copilului prin ecografii frecvente. Planul de îngrijire este stabilit de medicul specialist.

Poate fi prevenită sau nu preeclampsia?

În timpul ecografiei de la 11-13 săptămâni, se efectuează și screeningul pentru preeclmapsie. Scopul acestui screening este de a selecta acele gravide care au risc crescut de a dezvolta preeclampsie.

Photo by Kelly Sikkema on Unsplash

Vizionare placuta


Kudika
26 Mai 2021
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri