Toxinfecție alimentară: Ce este de făcut cand apar simptomele?

Enterocolita sau enterita este denumită în mod obișnuit „toxinfecție alimentară”. Cel mai adesea este cauzată de mâncarea sau băuturile care sunt contaminate cu bacterii sau viruși.

Bacteriile care cauzează enterita includ Salmonella, E. coli, Staphylococcus aureus, Shigella și Campylobacter jejuni.

Simptomele încep după ore sau zile după infecție și pot include dureri abdominale, diaree, pierderea poftei de mâncare, vărsături și sânge în scaun. Bacteriile se instalează în intestinul subțire și provoacă inflamații. Inflamația poate implica, de asemenea, stomacul (gastrita) și intestinul gros (colita).

La persoanele altfel sănătoase, simptomele dispar în general fără tratament în câteva zile. La sugari, diareea poate provoca deshidratare severă care apare foarte repede.

Enterocolita la copii

Gastroenterita virală - La copiii altfel sănătoși, infecțiile virale ale tractului digestiv sunt adesea responsabile de episoade ușoare de gastroenterită. Cele mai frecvente cauze ale gastroenteritei virale la copii sunt virusul Norwalk (norovirus), adenovirusurile, enterovirusurile (în lunile de vară), astrovirusurile și rotavirusurile. Toți acești viruși tind să se răspândească prin mâinile care au atins fie scaunul unei persoane infectate, fie suprafețele contaminate cu scaun infectat. Din acest motiv, copiii mici - în special cei care abia încep să învețe o igienă bună - sunt deosebit de vulnerabili la gastroenterita virală. Pot atinge un scutec murdar (fie al lor, fie al unui coleg de joacă), uită să se spele pe mâini după ce au folosit toaleta, își pun degetele murdare în gură, își mușcă unghiile.

Părinții și personalul de îngrijire a copiilor pot, de asemenea, răspândi gastroenterita virală de la copil la copil, mai ales dacă nu se spală bine pe mâini cu apă și săpun după schimbarea fiecărui scutec murdar. În plus, adulții care au ei înșiși gastroenterită virală își pot răspândi uneori infecțiile virale la copii, mai ales dacă pregătesc mesele copiilor fără a se spăla mai întâi pe mâini cu apă și săpun. Ocazional, unii dintre virușii care provoacă gastroenterită virală au fost de asemenea găsiți în apă potabilă sau alimente, în principal în țările în curs de dezvoltare și în zonele rurale în care salubritatea este slabă.

Gastroenterită bacteriană (toxinfecție alimentară) - Alimentele care nu au fost pregătite sau depozitate în mod corespunzător pot face să crească bacterii la suprafața lor, iar aceste bacterii produc uneori substanțe chimice iritante numite toxine. Dacă un copil mănâncă alimente umplute cu germeni, simptomele gastroenteritei sunt declanșate fie de bacteriile în sine, fie de subprodusele lor iritante. În plus, anumite tipuri de bacterii agresive, cum ar fi Campylobacter, Salmonella sau E. coli 0157, pot provoca forme mai severe de intoxicație alimentară care produc febră mare, simptome gastrointestinale severe și deshidratare, chiar și la copiii care sunt de obicei puternici și sănătoși.

Paraziți intestinali - Paraziții intestinali pot fi răspândiți la copii pe mâini murdare, pe suprafețele murdare ale jucăriilor și a obiectelor de baie și în apă sau alimente contaminate.

Simptome

• Simptomele gastroenteritei pot include:
• Pierderea poftei de mâncare.
• Balonare.
• Greaţă.
• Vărsături.
• Crampe abdominale.
• Durere abdominală.
• Diaree.
• Scaune cu sânge - în unele cazuri.
• Mucus în scaune - în unele cazuri.
• Senzație generală de rău - inclusiv letargie și dureri generalizate ale corpului.

Tratament

În gastroenterita acută virală, accentul se pune pe tratarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Odihnă, consumul unei diete cu alimente moi, consumul de lichide cu un echilibru adecvat de electroliți poate ajuta pacienții să se refacă. Copiii și adulții pot bea apă, și soluții de rehidratare orală.

Infecțiile bacteriene și parazitare sunt tratate cu medicamente adecvate, odihnă, hidratare și o dietă pentru gastroenterită. Tratarea gastroenteritei bacteriene cu antibiotice empirice este controversată. Utilizarea excesivă a antibioticelor poate duce la rezistență și poate provoca infecții secundare, cum ar fi o infecție cu C. dificile, induce toxine Shiga și crește costurile. S-a dovedit că antibioticele sunt eficiente pentru shigeloză, campilobacterioză, infecția cu C. difficile, diareea călătorului și infecțiile cu protozoari. Dacă pacientul prezintă simptome sugestive ale toxinei Shiga care produc E. coli, atunci antibioticele nu trebuie utilizate din cauza riscului de sindrom hemolitic-uremic.

Dietă

Dieta este o mare parte din tratament. Scopul este de a ajuta la confortul pacientului, menținând în același timp hidratarea și nutriția. Alimentele de evitat la toate grupele de vârstă includ cofeina; alimente grase; mâncăruri picante; semințe, nuci și chipsuri; alimente și deserturi zaharoase; băuturi carbogazoase; sucuri de fructe;

Alimentele recomandate pentru copiii mai mari și adulți includ alimente moi, ușor de digerat, cum ar fi bananele, orezul brun, cartofii, sosul natural de mere, soluțiile de rehidratare orală și pâinea integrală. La sugari trebuie să li se administreze lapte matern sau preparate pentru sugari. Cheia nutriției și hidratării este înghițirea frecventă de lichide și cantități mici de alimente la un moment dat. Prea mult lichid sau alimente simultan poate provoca disconfort și agrava simptomele.

Featured foto de la Leszek Glasner via Shutterstock

---