Setari Cookie-uri

3 intrebari si raspunsuri despre COVID-19 de la un medic infecționist

Din sutele de cazuri observate consider că obezitatea reprezintă cel mai mare risc ( am avut pacienți tineri la 40-50 de ani care au evoluat rapid spre deces cu toate eforturile medicale), urmat de afecțiunile combinate- hipertensiune + cardiopatie ischemică (au receptori de captare mulți și datorită medicației antihipertensive) și / sau diabet.

I-am adresat dnului doctor Andi Radu Agrosoaie toate întrebările care ne frământau legate de pandemia pe care o traversăm. Le vom publica pe rând și așteptăm pe office@kudika.ro mai multe întrebări din partea voastră.

Va invităm să aflați mai multe despre activitatea dnului doctor pe infecții.ro și în pagina dedicată din site-ul nostru.

Cum știm dacă este necesar să mergem la spital în cazul în care ne-am îmbolnăvit? Cum recunoaștem că e momentul să renunțăm la "frecție" și ceai cald și să chemăm salvarea?

Această boală e diferită - începe cu catar nazal sau digestiv (curge nasul și / sau diaree) însă astenia și confuzia, cefaleea, febra intensă indică că ceva nu e în regulă. Aceasta boală care NU este că o gripă. Dacă te cunoști, știi că ceva e mai grav. Eu am recunoscut-o și am mers de urgență la test și la spital.

Citește și:

Aici familia și cei care înconjoară bolnavul trebuie să își dea seama fiindcă bolnavul este apatic. Am avut cazul doamnei ZB din Iași care lua tratament acasă cu saturație a O2 la 91% (tratată de familie cu remedii naturale și homeopatie) dar nu erau suficiente. Am fost salvată prin inițiere rapidă de terapie antivirală per os (pe gura) si inhalatorie, decontaminare și antiviral inhalatoriu, anticoagulant subcutanat, antibiotic per os (agravare). Eu aveam atunci 6 luni în care tratasem sute de bolnavi.

Ulterior apare insuficientă repsiratorie precedată de un junghi toracic care indică afectarea pulmonară periferică. Deja boală avansează rapid și prezentarea la spital cu evaluare clinică, radiologică și biochimică este obligatorie. Cei care s-au agravat nu au fost tratați corect, au stat mult acasă sau tratamentul era administrat de un medic fără experiență sau de personal medical ... care trata din auzite.

Citește și:

Consider că a doua opinie medicală la camerele de gardă cu un medic care a consultat și a tratat sute de cazuri e foarte importantă. Militez pentru a doua opinie permanent.

4 ochi și 2 creiere nu strică niciodată.

De ce există cazuri în care unele persoane (chiar din din aceeași familie) nu iau virusul de la contacti apropiați? Știu cazuri de soț cu covid, soția și copilul neizolati de soț, dar fără covid. Cum se poate explica?

Virusul se lipește de niște receptori. Dacă densitatea receptorilor este redusă și, mai mult, dacă apărarea locală este crescută, unii NU fac boală. Asta nu înseamnă că cei care nu fac boală nu au avut și ei virusul. Își pot lua la 21 de zile anticorpii. Au putut avea o formă asimptomatică.

Cei slabi cedează. În general cei mai istoviți de muncă, boli, cei care NU au avut grijă de corpul și sufletul lor de ani de zile. Mulți nu au avut concedii luate de ani de zile.

Citește și:

Care sunt afecțiunile care te fac mai vulnerabil în față infecției cu covid?

Din sutele de cazuri observate consider că obezitatea reprezintă cel mai mare risc ( am avut pacienți tineri, la 40-50 de ani, care au evoluat rapid spre deces cu toate eforturile medicale), urmat de afecțiunile combinate- hipertensiune + cardiopatie ischemică (au receptori de captare mulți și datorită medicației antihipertensive) și /sau diabet.

Boala solicită sistemul inimă-plama iar dacă există o suferință preexistentă cedează unul sau altul sau ambele. Bolnavul decedează prin insuficientă cardiacă sau infarct după efortul respirator intens. Gândiți-va cum e să trimiți sânge într-un plămân împietrit. Cum e să schimbi un sistem învechit?

Infecțiile asociate actului medical - C. difficile, P. aeruginosa, E. coli, S. aureus, Candida, Aspergillus suprapuse peste COVID-19 cresc rata deceselor.

Citește și:

Aici statul român ar trebuie să schimbe radical bunele practici și oamenii ar trebui să nu mai consume antibiotice fără rost, iar noi, medicii, să ne gândim de două ori înainte de a indica un antibiotic. Poate NU e nevoie.

Photo by Ivan Diaz on Unsplash

Vizionare placuta


Dr. Andi Radu AGROSOAIE este medic specialist in boli infectioase si gastroenterologie, cu doctorat in strategii preventive si terapeutice in infectiile fungice invazive, atestat in...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.