Creierul iubește rutina, dar memoria are nevoie de provocări. 8 obiceiuri simple pentru o minte activă

În același timp, felul în care ne folosim mintea zi de zi contează. Activitățile care ne cer să fim atente, să învățăm lucruri noi, să facem conexiuni sau să recuperăm informații din memorie pot fi o parte plăcută dintr-un stil de viață care susține sănătatea cognitivă.

Nu există însă un exercițiu-minune pentru memorie. Un sudoku nu garantează că îți vei aminti mai ușor numele tuturor colegilor, iar rezolvarea zilnică a unei integrame nu poate compensa lipsa somnului sau un stil de viață dezechilibrat. Ideea este mai simplă: oferă-i creierului varietate și ocazii de a rămâne activ.

Iată câteva obiceiuri ușor de introdus în rutina de zi cu zi.

1. Citește și încearcă să-ți amintești ce ai citit

Cititul presupune atenție, înțelegerea informației și păstrarea unor detalii suficient de mult timp pentru a le conecta între ele. De aceea, poate fi o activitate bună pentru a-ți menține mintea implicată.

Poți adăuga un mic exercițiu la finalul unui capitol: închide cartea și încearcă să îți amintești ce ai citit. Care au fost ideile principale? Ce personaje au apărut? Ce detaliu ți-a atras atenția?

Acest tip de rememorare este diferit de simpla recitire. În loc să vezi din nou informația, încerci să o scoți din memorie.

Nu trebuie să faci asta după fiecare pagină. Scopul este să fii implicată în lectură, nu să transformi relaxarea de seară într-un test.

2. Rezolvă sudoku, integrame sau rebusuri

Sudoku, integramele, rebusurile, puzzle-urile și alte jocuri de logică ne solicită în mod diferit. Unele implică raționamentul și memoria de lucru, altele accesarea vocabularului sau identificarea unor tipare.

Sunt activități ușor de introdus în rutină și pot fi, pur și simplu, distractive. Cercetările asupra antrenamentului cognitiv arată că oamenii pot deveni mai buni la sarcinile pe care le exersează, însă asta nu înseamnă automat că un anumit joc va îmbunătăți toate aspectele memoriei în viața de zi cu zi.

De aceea, varietatea este o idee bună. Alternează jocurile de logică cu lectura, învățarea și alte activități care îți solicită mintea în moduri diferite.

3. Ține un jurnal

Scrisul într-un jurnal poate fi mai mult decât o modalitate de a păstra amintiri. Atunci când încerci să povestești ce ai făcut peste zi, trebuie să selectezi informații, să le ordonezi și să le formulezi.

Seara, notează câteva lucruri pe care ți le amintești. Ce ai făcut? Cu cine ai vorbit? Ce te-a surprins? Ce moment al zilei ți-a rămas în minte?

Poți face exercițiul și înainte de a deschide telefonul pentru a verifica fotografiile sau calendarul. Încearcă mai întâi să reconstruiești ziua din memorie și abia apoi verifică detaliile.

Nu există o formulă obligatorie pentru jurnal. Poate însemna o pagină întreagă sau doar trei-patru rânduri. Important este să fie o activitate care îți face plăcere și te încurajează să reflectezi asupra experiențelor tale.

4. Învață ceva nou

O activitate nouă îi oferă creierului o provocare diferită de cea pe care o întâlnește în rutina obișnuită.

Poți învăța câteva cuvinte într-o limbă străină, o rețetă nouă, o melodie, câteva acorduri la un instrument, o tehnică de desen sau informații despre un domeniu care te interesează.

Nu trebuie să alegi ceva spectaculos. Învățarea unui lucru care îți place are avantajul că este mai ușor de transformat într-un obicei.

În plus, activitățile complexe care combină mai multe tipuri de efort (de exemplu, învățarea unui instrument sau a unei limbi) implică mai multe procese cognitive decât simpla repetare a unei informații.

Citește și Scutul invizibil: Cum ne protejează Vitamina D creierul de Alzheimer?

5. Fii atentă la nume și detalii

Uneori, ceea ce numim „memorie slabă” începe, de fapt, cu lipsa atenției.

Dacă întâlnești o persoană nouă și în același timp te gândești la altceva, este posibil ca numele ei să nu fie înregistrat foarte bine de la început. Data viitoare, încearcă să fii prezentă în momentul respectiv și să repeți numele în conversație, atunci când este natural.

Poți folosi aceeași strategie pentru detalii din jur. Când ajungi într-un loc nou, observă câteva repere și încearcă să ți le amintești mai târziu.

Atenția nu este identică cu memoria, dar este o etapă importantă a procesului de memorare: este dificil să îți amintești corect o informație căreia nu i-ai acordat suficientă atenție când ai întâlnit-o.

6. Încearcă să-ți amintești lista de cumpărături

Lista de cumpărături poate deveni un mic exercițiu de memorie, fără să fie nevoie să renunți la ea.

Înainte să pleci, grupează mental produsele: fructe și legume, lactate, produse pentru casă. Organizarea informațiilor în categorii sau asocieri poate face memorarea mai ușoară.

La magazin, încearcă să vezi câte produse îți amintești înainte să verifici lista de pe telefon.

Nu este o problemă dacă uiți câteva. Scopul nu este să obții un scor perfect, ci să exersezi recuperarea informației într-o situație obișnuită.

Descoperă și Sapiosexualitatea: mit sau atracție reală față de inteligență? Ce spune cercetarea

7. Nu căuta imediat orice informație pe telefon

Telefonul ne permite să verificăm aproape instantaneu un nume, un traseu, o dată sau un cuvânt pe care l-am uitat. Este extrem de util, dar putem încerca, din când în când, să ne dăm câteva secunde pentru a recupera singuri informația.

Nu îți amintești numele unui actor? Încearcă să îl găsești în memorie înainte de a deschide motorul de căutare. Știi drumul până la un loc familiar? Încearcă să îl reconstruiești înainte să pornești navigația.

Nu este nevoie să transformi acest lucru într-o regulă. Tehnologia este un instrument, nu un dușman al memoriei. Ideea este doar să păstrezi și momente în care îți folosești propriile resurse cognitive.

8. Povestește din memorie

După un film, o excursie, o întâlnire cu prietenii sau o conversație interesantă, încearcă să povestești cuiva ce s-a întâmplat fără să verifici imediat fotografiile sau mesajele.

Ce s-a întâmplat mai întâi? Cine era acolo? Ce ți-a atras atenția? Care a fost partea cea mai interesantă?

Acest exercițiu simplu te încurajează să recuperezi și să organizezi informații. În plus, povestirea este o activitate pe care o putem face aproape oriunde, fără aplicații sau echipamente speciale.

Și lucrurile pe care nu le faci contează

Memoria nu poate fi privită separat de restul sănătății. Somnul, activitatea fizică, alimentația, stresul și starea generală de sănătate pot influența atenția și funcționarea cognitivă.

De aceea, nu are sens să privim sudoku-ul sau integramele ca pe o soluție care „repară” memoria. Sunt doar câteva dintre modalitățile prin care putem rămâne activi mental.

La fel de important este să nu transformăm fiecare uitare într-un motiv de îngrijorare. Este normal să mai uiți un nume, să cauți telefonul prin casă sau să ai nevoie de o listă pentru cumpărături. Memoria se schimbă și odată cu vârsta, iar micile scăpări fac parte din experiența umană.

Ceea ce merită atenție sunt schimbările persistente sau neobișnuite care încep să afecteze activitățile de zi cu zi. În astfel de situații, un medic poate ajuta la identificarea cauzei.

Un creier activ nu înseamnă un creier ocupat non-stop

Nu trebuie să rezolvi sudoku în fiecare dimineață, să citești 50 de pagini pe zi și să înveți o limbă străină pentru a avea grijă de memoria ta.

Poți începe mult mai simplu: citește o carte care îți place, notează seara câteva rânduri într-un jurnal, rezolvă o integramă în weekend sau încearcă să îți amintești singură informațiile pe care, de obicei, le cauți imediat pe telefon.

Mai important decât un exercițiu „perfect” este să ai o viață în care creierul întâlnește în mod regulat lucruri interesante: conversații, cărți, oameni, locuri, idei și experiențe noi.

Memoria nu are nevoie să fie pusă permanent la încercare. Are nevoie, înainte de toate, să fie folosită.

sursa foto: pexels.com

---