Setari Cookie-uri

Un weekend la Barcelona- poveste interactiva: daca participati :-)

buna

Sa fii mereu pe locul doi.................

Tristan Postat pe 16 Decembrie 2009 11:59
Plicul de pe masa, doar cu numele t�u pe el, te-a intrigat imediat cum ai dat ochii cu el dar c�nd ai descoperit biletul de avion c�tre ora�ul pe �i-ai dorit de ceva timp s�-l revezi, ca s� nu mai vorbesc de cele c�teva r�nduri scrise cu un stilou cu peni��, �ntr-o caligrafie masculin�, te-ai cutremurat de-a binelea. " Hotelul "Le M�ridien".camera e rezervat� pe numele t�u. Las�-te surprins�" Cine o fi admiratorul acesta, te-ai �ntrebat? O fii oare el? Cele zece zile care te desp�r�eau de momentul plec�rii au fost �n mare parte dialoguri nem�rturisite �ntre tine �i tine. Te-ai t�v�lit �n noroiul �ndoielilor, ai luptat cu tenta�ia, te-ai luat la tr�nt� cu ra�iunea, te-ai certat cu bunul sim� �i ai oc�r�t impulsivitatea care te m�na din spate. Dup� nenum�rate �i profunde analize psihologice ai ajuns la concluzia c� regretul de a nu r�spunde acestei provoc�ri te-ar fi urm�rit tot restul vie�ii a�adar prezen�a ta �n taxiul care te ducea spre Otopeni �i se p�rea �n aceast� zi de vineri cel mai normal gest posibil. Zborul p�n� la Barcelona a fost o nesf�r�it� stare de emo�ie. �ntreb�ri stranii ��i ocupau mintea �i nesf�r�ite roiuri de libelule p�reau s� se fi mutat definitiv �n zona central� a trupului. La aeroport nu ai fost surprins� s�-ti vezi numele �nscris pe o mic� pancard� purtatoare �i nici de gestul natural al taximetristului care �i-a luat mica valijoar� din m�n� �n timp ce te conducea la ma�in�.
Scrie cineva in continuare?
Tristan Postat pe 18 Decembrie 2009 00:50
Aceleasi ganduri staruiau si parea ca imi zvacnesc in tample....nu ai facut niciodata un lucru atat de impulsiv, cu toate ca personalitatea ta jinduia sa te lasi purtata de emotii si nu tot timpul de o judecata apriga, arida ...parea ce se scindeaza constiinta mea.Chiar si acum, dupa ce decizia majora fusese luata, aveam senzatia ca este o nebunie...mda...si de ce nu? doar imi doream o viata ceva mai condimentata.... Pluteam usor, cu imaginile cunoscute si derulate iarasi de atatea ori in imaginatia mea...orasul amintirilor si al dorintelor...si palpitam, frematam cu toata fiinta, parea ca inima ar vrea sa isi caute locul in lumea larga, sa o exploreze si sa simta totul...fiindca asta imi doream, sa simt...si Barcelona mi se parea locul ideal acum, in surescitarea momentului. Deodata, taxiul de opreste. Insa nu parea sa fie nici urma de hotelul mentionat in bilet. " ....Lasa-te surprinsa! "....Aveam inca o data ocazia sa ma las surprinsa deoarece primesc cel de-al doilea bilet. Acelasi scris, aceeasi caligrafie masculina dar care parea atat de ingrijita si totodata se vadea o miscare de nesiguranta in felul in care stiloul atinsese hartia. Ca si cand ar fi avut la fel de multe emotii ca si mine, desi tonul biletului era aproape imperativ, sau cel putin cu un stil concis: " Monumentul lui Columb. Ora 18.30 "

Adova_Docika Postat pe 8 Ianuarie 2010 23:49
Camera de la penultimul etaj cu vedere spre centrul ora�ului era pentagonal� �i era dotat� cu un bovindou �n care cele trei ferestre surori rotunjeau spa�iul �ntr-o not� romantic�. �ntr-o firid�, �n dreapta ferestrelor era amplasat un televizor. Tot luxul acela de mobil� calm� �i culori suave �n diverse nuan�e de bej era pe m�sura numelui de pe frontispiciul cl�dirii construit� �n stil neoclasic. Florile de pe mas�, un buchet de trandafiri galbeni, te-au bucurat �n ciuda faptului c� restul camerei nu ar�ta prezen�a vreunei alte persoane. A�teptarea te agasa. Era o stare de tensiune ce se cuib�rise de la sosirea epistolei �n corpul t�u iar acum nu vroia s� coboare din zona esofagului. Ai �nceput s� inspectezi camera, te-ai a�ezat g�nditoare �n fotoliul comod �i �ntr-un final te-ai �ntins pe micul �i elegatul recamier care d�dea acces la fantastica vedere asupra ora�ului. Deodat� ai auzit un beep. C�nd te-ai �ntors �n direc�ia sunetului ai v�zut un telefon mobil, o pat� neagr� �n oceanul imaculat al cearceafului. " Te a�tept la ora 20.00 �n Pla�a d'Espanya ... ...s� nu ui�i s� �mbraci rochia neagr� pe care o vei g�si �n dulap �i s� vii f�r� lenjerie �ntim�." Cele dou� ore de a�teptare �i s-ar fi p�rut un mileniu ambalat �n h�rtia bruta a unei eternit��i dac�. nu ai fi deschis dulapul!!!.Ai scos rochia de pe umera� �i dup� un chiot scurt de bucurie te-ai dezbr�cat cu rapiditate acolo �n mijlocul camerei. Cu elegan�a acumulat� de ani de exerci�iu te-ai strecurat printre spaghetti-urile bretelelor �i �i-ai aranjat torsul �n materialul moale, pl�cut la atingere. Te-ai privit, �ndr�gostit� de propria-�i imagine, de felul �n care �es�tura ��i �nv�luia corpul. Visul oricarei femei e s� primeasc� de la cineva apropiat un cadou care i se potrive�te at�t fizic c�t �i emo�ional. Perfec�iunea alegerii lui te r�scolea mai mult pentru c� nu-�i puteai imagina cum cineva poate s� r�spund� unei chem�ri pe care cuvintele tale nu le-au verbalizat vreodat�. Te-ai admirat �ndelung �n oglinda generoas� �i ai f�cut �n fa�a ei nenum�rate piruete delect�ndu-te cu vederea coapselor muschiuloase �i a pulpelor svelte, m�ng�iate de materialul �n mi�care. Erai �nc�ntat� de asimetria croielii care d�dea rochiei un farmec cu totul �i cu totul romantic. Ah!! dar c�nd ai v�zut sandalele aproape c�-�i venea s� pl�ngi de ciud�. Cum poate un om, un singur om, s� acapareze �n sufletul t�u at�ta aten�ie, atat de mult spa�iu privat? Erai con�tient� de forma de putere pe care o avea asupra ta �i te sim�eai nedrept��it� c� nu posezi un instrument adecvat s� r�spunzi acestei tr�iri.
Tristan Postat pe 11 Ianuarie 2010 23:17
doamne...superb pana aici.....asa frumos scrieti !!!.....deja ma vad intruchipata in personaj !!!.....si parca simt perdelele camerei cum se misca suav in bataia adierii vantului !!!.......si ma invaluie o stare de beatitudine !!!....... ...succes in continuare !!!......
etta Postat pe 11 Ianuarie 2010 23:51
superb...mi-au dat lacrimile tristan de unde esti?mi-as dori sa purtam cateva conversatii,sa cunosc un om sincer care iubeste viata.cred ca esti prietenul perfect sper sa vorbim,astept continuarea
Lady_Pisy Postat pe 14 Ianuarie 2010 22:20
Ma simteam impresurata de neputinta, naufragiata intr-o insula a indoielii. Prinsa de lianele vanjoase ale dorintei, cautam cuvintele acolo unde ele se incapatanau sa nu existe, revedeam o data si inca o data mesajul sau, cercetand cel mai mic detaliu din exprimarea sa, punctele de suspensie pareau sa imi vorbeasca , sa-mi induca senzatia chinuitoare de nerabdare in fata unei asteptari inexorabile. Desenam, rand pe rand, in pacla imaginatiei, tabloul mainii lui, falangele articulandu-se usor, provocarea rezumata in cuvinte atat de simple si atat de...Valuri de ganduri razlete imi abundau mintea si se spargeau apoi de tarmul uitat al ratiunii. O intrebare staruia indiferent cat de mult incercam sa o alung, asa cum alungi bazaitul unei insecte. Dimpotriva, membrele acesteia se transformau ori in imaginea unui miriapod teribil ori intr-un tentacul usor transparent, colorat palid in nuante atragatoare, dar otravitor ca o meduza. Nu este oare totul doar un joc? Un joc crud, cerebral, irezolvabil, primejdios, cu realitatea, in care sunt iremediabil prinsa cu toata fiinta?
Adova_Docika Postat pe 15 Ianuarie 2010 00:16
De la: Adova_Docika, la data 2010-01-15 00:16:18Ma simteam impresurata de neputinta, naufragiata intr-o insula a indoielii. Prinsa de lianele vanjoase ale dorintei, cautam cuvintele acolo unde ele se incapatanau sa nu existe, revedeam o data si inca o data mesajul sau, cercetand cel mai mic detaliu din exprimarea sa, punctele de suspensie pareau sa imi vorbeasca , sa-mi induca senzatia chinuitoare de nerabdare in fata unei asteptari inexorabile. Desenam, rand pe rand, in pacla imaginatiei, tabloul mainii lui, falangele articulandu-se usor, provocarea rezumata in cuvinte atat de simple si atat de...Valuri de ganduri razlete imi abundau mintea si se spargeau apoi de tarmul uitat al ratiunii. O intrebare staruia indiferent cat de mult incercam sa o alung, asa cum alungi bazaitul unei insecte. Dimpotriva, membrele acesteia se transformau ori in imaginea unui miriapod teribil ori intr-un tentacul usor transparent, colorat palid in nuante atragatoare, dar otravitor ca o meduza. Nu este oare totul doar un joc? Un joc crud, cerebral, irezolvabil, primejdios, cu realitatea, in care sunt iremediabil prinsa cu toata fiinta?
Tristan Postat pe 15 Ianuarie 2010 16:55
etta .....deja ma vad intruchipata in personaj !!!.....si parca simt perdelele camerei cum se misca suav in bataia adierii vantului
Tristan Postat pe 16 Ianuarie 2010 09:55

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
agentie sau organizati voi?	6	De la: Shhh 29 Ianuarie 2010 19:06
Sunt amanta si nu stiu ce sa fac	5	De la: Alexandra04 23 Decembrie 2012 18:42
Bun simtz sau tupeu?	35	De la: miss_darine 30 Aprilie 2010 21:15

buna	47	De la: greierash 7 Iulie 2009 21:17
Cum sa fiu indiferenta dar in acelasi timp vreau sa se indragosteasca si mai mult de mine !?	21	De la: Frumushica59 2 Aprilie 2013 12:13