Foraj put apa

constructii, amplasament

butasirea vitei de vie altoita

R3dCap Postat pe 13 Octombrie 2009 10:18
Salut. Am si eu o intrebare legata de foratul unui put de apa, mai exact la ce adancime trebuie sa fac asta daca exista riscul ca in zona apa sa nu fie tocmai buna din cauza numeroaselor fose septice din zona. Daca forez putul la 50 de m adancime sa zicem cum va fi apa ? Multumesc.
Daca vrei sa ai o treaba facuta la meserie de un specialist pot sa-ti recomand pe cineva care are pregatirea necesara este geolog si are si posibilitatea de a-ti executa o lucrare de calitate! Eu sunt architect si lucrez de multi ani cu el si echipa lui! A facut lucrari de acest gen pt. Bucuresti si Ilfov si poate sa-ti dea solutia optima pt. orice fel deforaj si analizele de laborator! poti sa ma contactezi daca esti interesat si pe adresa : atdradu@hotmail .com Succes!
moorse_condo Postat pe 22 Octombrie 2009 03:24
O zi buna ! In care zona ? In general , slabe sperante sa aveti apa buna - potabila cu savoare, la 50 de m , din experienta , un min. de 100,00 m. Oricum , daca doriti o adancime mai redusa - ratiuni de cost- va trebuie tratare. Pericolul este ca in timp , fosele executate uneori neetans...(!), sa contamineze zona. Din aceasta cauza , sigur, un studiu geotehnic-hidrogeologic, este bun dar nu suficient si , in plus costa. Ca atare , tot adancimea este cea care va garanteaza. Executanti - nu sunt probleme , se gasesc! Va urez sa reusiti!

florindan_condo Postat pe 22 Octombrie 2009 09:16
http://www.condo.ro/comunitate/forum/view_topic/1168/Ma-poate-ajuta-cineva-care-stie-din-experienta.html
Adinuca Postat pe 22 Octombrie 2009 09:45
Cum naiba sa gauresti 100 metri..?In ce zona se face asa mult..? La Snagov de exemplu am facut de 20 m...la al doilea strat era apa f.buna si sunt si acolo fose septice...si 50 m este f mult
gnickyc Postat pe 22 Octombrie 2009 11:22
cunoasteti in Bacau pe cineva pt foraj?
ynu25 Postat pe 22 Octombrie 2009 12:25
in calcul trebuie luata distanta , normele prevad minim 50 de metri, si maxim 200m , acum trebuie sa va ginditi , la o distanta , medie , si dupa executarea putului , trebuie izolat de exterior cu un camin , cu plafon mai larg , ca apa pluviala(meteorica ) sa nu se strecoare acolo, apoi ca ori cine care a facut un put , mergeti cu apa la analize , fizico chimice , cit si cea bacteorologica , va doresc succes. cristian.
crisss74 Postat pe 22 Octombrie 2009 15:23
Trebuie sa te interesezi, in zona cum stau lucrurile cu apa mai intai. la mine in judet lucrurile diferea de la o parte la alta daca in Timisoara fintinile publice sunt forate la 100 m sau chiar 125m ceva mai la sud apa mai jos de 30 de m contine foarte mult fier si calcar,avand si un gust foarte rau,si nefiind buna de exemplu pentru piscicultura deloc,sau pentru animale si om,necesitind filtre scumpe. De aceea recomandarea mea este sa ei probe de apa din zona de la diferite adincimi(de la vecini ,fintini publice ,scoala) si fie mergi la o facultate de profil(chimie) si esi aproape gratis fie mergi cu ele la apele romane unde este o taxa pe fiecare test fie iti cumperi un set de testarea apei(atentie nu cel cu hartie ci cel care are solutie si coloreaza apa este mai bun are o hartie de gradatie pe culori).
Ronicut Postat pe 22 Octombrie 2009 19:20
Zona este Strejnic, judetul Prahova la 2 km de Ploiesti unde ma intereseaza pe mine.
R3dCap Postat pe 22 Octombrie 2009 22:14
Daca locuiesti in jurul Bucurestiului ( exceptie Otopeni ) s-au facut analize de apa luata de la 200m adancime si nu este potabila , este chiar periculoasa . Pentru uz menajer orienteaza-te , cred ca la maxim 25m , pericolul cel mai mare nu este reprezentat de fose ci de ingrasamintele ce au fost folosite la greu in anii in care zonele REZIDENTIALE erau lanuri manoase . Chimicalele folosite intra in pamant unde raman si se manifesta a la long . Imi pare rau de veste proasta dar este tristul adevar . Sa sti ca se poate trai destul de convenabil daca folosesti pentru gatit si baut apa plata la bidoane de 10 litri , este mai ieftina decat bidoanele folosite la dispersoare .
lucicaionita Postat pe 22 Octombrie 2009 22:23
cum poti tu da sfaturi asa savante despre analizele apei potabile cand tu nu esti in stare sa scrii ceva in romaneste?????? vezi ca in zona ta de bastina aduc sarbii pistoale!.....fa-ti rost de unul si.....lasa sfaturile!!!
iulean_tru Postat pe 27 Octombrie 2009 17:33
Invatatura este totul. Piersica a fost odata o migdala amara; conopida nu este altceva decat o varza care a mers la universitate. Mark Twain O idee nu e mai clara cu litere mai mari. Nicolae Iorga
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 03:53
pH-ul Defineste cat de acida sau alcalina este apa. pH vine de la cuvantul frantuzesc hydrogène si inseamna "puterea hidrogenului". Inseamna cantitatea de ioni de hidrogen (H+) si hidroxid (OH-) care sunt dizolvati intr-o solutie. Cu cat ionii de hydrogen sunt mai multi, cu atat apa este mai acida, iar ph-ul este mai mic. O solutie cu concentratie egala de hidroxid si hidrogen este catalogata neutra, iar valoarea pH-ului este 7. O concentratie mai mare de ioni de hidroxid indica o valoare mai mare de 7 a pH-ului si o apa alcalina. O concentratie mai mare de ioni de hidrogen indica un pH mai mic de 7 si o apa acida. Scala pH-ului este logaritmica, in alte cuvinte, fiecare pas in jos sau in sus este de 10 ori mai mic sau mai mare decat precedentul. Un pH de 6 este de 10 ori mai acid decat un pH de 7. Un pH de 5 este de 100 de ori mai acid decat unul de 7 si asa mai departe.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:36
Metode de reducere a pH-ului Filtrarea apei folosind turba Injectarea cu dioxid de carbon Folosirea produselor din comert pentru scaderea pH-ului Schimbari de apa cu una mai moale sau una cu osmoza inversa Metode de ridicare a pH-ului Aerarea apei, prin eliminarea dioxidului de carbon Filtrare prin coral sau calcar Adaugarea de pietre ce contin calcar sau folosirea coralilor Folosirea produselor din comert pentru ridicarea pH-ului
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:37
Duritatea apei Apa acumuleaza multe substante dizolvate inainte de a ajunge la chiuvetele noastre. Duritatea este o masura a concentratiei de ioni metalici cum e calciul, magneziul, fierul, si zincul. Majoritatea acestor concentratii provin din trecerea apei de ploaie prin diferite pietre. In majoritatea surselor de apa intalnim in mare saruri de calciu si magneziu si in cantitati foarte mici alte metale. Sunt doua feluri de duritate care trebuie luate in considerare. Duritate permanenta si alcalinitate (numita in mod current duritate carbonica sau nepermanenta ) (kH). Ambele constituie duritatea totala (gH). Alcalinitatea sau duritatea temporara (carbonica) (kH) se refera la duritatea derivata in mare parte din ionii de carbonat si bicarbonat si reflecta direct capacitatea de amortizare a apei. Poate fi precipitata sau exterminata prin fierberea apei. De aceea gasim calcar depus la garniture si la capul de dus. Duritatea permanenta masoara ioni de nitrati, sulfati si clorura etc si nu poate fi eliminata prin fierbere. In timp ce exista o conexiune intre duritatea apei si amortizare, duritatea este un produs in mare parte al ionilor de calciu si magneziu, iar amortizarea este produsa de ioni de bicarbonat si carbonat. Cum este mentionat mai sus, apa dura este de obicei mai bine amortizata iar apa moale mai putin. Este posibil totusi, in functie de compozitia apei, sa avem apa dura care este amortizata slab sau invers. Pentru a identifica felul apei folosite avem nevoie de un echipament de testare pentru gH si kH.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:39
kH Duritatea carbonica este duritatea temporara. Masoara capacitatea de amortizare si cea de absorbtie si neutralizare a acizilor fara schimbari majore de pH. Ganditi-va la capacitatea de amortizare ca fiind un burete, cu cat mai mare capacitatea de amortizare cu atat mai mare buretele.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:41
Daca nu avem o amortizare buna (kH), pH-ul va scadea in timp. Capacitate de amortizare stabila va mentine stabil si pH-ul. Cea negativa este ca apa dura are aproape intotdeauna o capacitate de amortizare mare si daca pH-ul din acvariu este prea inalt va putea fi scazut mult mai greu. Amortizarea este numita si �alcalinitate� dar nu trebuie confundata cu termenul �alcalin�. Acvariile cu un kH scazut necesita o atentie sporita la schimburile de apa pentru a controla nivelul nitratilor astfel incat pH-ul sa nu scada. Ca si in cazul pH-ului, exista metode de a creste sau descreste puterea de amortizare a apei: Metode de a creste kH: Adaugarea de bicarbonat de sodiu. O lingurita de bicarbonat la 50 litri poare ridica nivelul kH-ului cu aproximativ 4 OdH fara efecte majore asupra pH-ului. Adaugarea unei pietre de aer pentru a intensifica miscarile apei la suprafata eliminand dioxidul de carbon. Folosind produse din comert destinate acestu lucru. Metode de a micsora kH Injectand dioxid de carbon. Folosirea apei cu osmoza inversa
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:44
gH Duritatea generala (gH) se refera la concentratia de ioni de calciu si magneziu dizolvati. Si alti ioni pot contribui la duritatea generala dar sunt nesemnificativi si dificil de masurat. H nu afecteaza in mod direct pH-ul desi apa dura este de obicei alcalina datorita unor reactii intre gH si kH. Majoritatea testelor masoara gH-ul in grade de duritate germane sauOdH, care reprezinta egalitatea cu17.9 mg/L. De vreme ce mg/L este egal cu ppm (parti pe milion) inmultiti gradele OdH de 17.9 daca preferati sa lucrati cu ppm. Urmatorul tabel va da o idee despre cat de dura este apa voastra dupa citirea testelor: 0-4 dH sau 0-70ppm Foarte moale 4-8 dH sau 70-140ppm Moale 8- 18dH sau 140-210ppm Duritate medie 12-18dH sau 210-320ppm Duritate semnificativa 18-30dH sau 330-520ppm Dura peste 30dH sau 520ppm Foarte dura
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:46
Metode de crestere a gH Adaugarea de calcar . Adaugarea de carbonat de calciu va creste valorile gH and kH Metode de a reduce gH Adaugarea muschiului de turba in filtru. Folosirea produselor din comert pentru a �inmuia� apa (aceasta extermina ionii de calciu si magneziu and si ii inlocuieste cu ioni de sodiu.) Amestecarea apei cu una cu osmoza inversa.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:49
Nitrati si nitriti Nitri�ii �i nitra�ii sunt componen�i naturali ai solului, proveni�i din mineralizarea substan�ei azotate de origine vegetal� sau animal� datorat� �n primul r�nd microorganismelor existente �n sol. * parte din ei sunt absorbi�i din r�d�cinile plantelor �i servesc la sinteza proteinelor �i a altor compu�i cu azot, iar alt� parte este antrenat� de apele de suprafa�a �i de cele care traverseaz� solul, reg�sindu-se �n r�uri, lacuri sau �n p�nza de ap� freatic�. * �n mod natural �ntre nitri�ii �i nitra�ii din sol, ap� �i plante se stabile�te un echilibru care s� duc� la utilizarea intensiv�, �n agricultur�, a �ngr��mintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice. Produ�ii lor de degradare �mbog��esc solul acumul�ndu-se �n plantele cultivate, p�n� la nivele d�un�toare pentru consumatori. * Prin intermediul furajelor �i al apei nitri�ii �i nitra�ii ajung �n organismul animalelor �i de aici �n alimenta�ia omului.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:53
TOXICITATEA NITRATILOR SI NITRITILOR * Cantitati importante de nitrite sunt formate endogen in tractul buco-gastro-intestinal 100-1000-mg/kg. Nitritul format endogen reprezin� un factor de risc in declansarea cancerului stomacal . * �n conditiile infectiei bacteriene a vezicii urinare nitratul este transformat in nitrit, la nivelul acestui organ, constituind factor de risc �n cancerul vezicii urinare. * Nitra�ii sunt mai pu�in toxici dec�t nitri�ii . Dup� FAO cantitatea de nitrat tolerat� de omul adult este de 5-10mg/kg corp �i zi.
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 04:57
Transformarea amoniacului in nitriti si din nitriti in nitrati poarta numele de Ciclul Azotului... �n prezen�a oxigenului din ap� amoniacul este transformat de c�tre bacterii (nitrosomonas) �n nitri�i* (NO2-). Ace�tia sunt toxici la valori mai mari de 0,3 mg/l. Nitri�ii, �n prezen�a oxigenului sunt transforma�i la r�ndul lor de alte bacterii (nitrobacter) �n Nitra�i (NO3-). Nitra�ii sunt mai pu�in toxici pentru vie�uitoarele din mediul acvatic iar pentru plante constituie chiar un nutrient strict necesar. Nitra�ii sunt veriga finala a acestor transform�ri ale azotului, ei acumulandu-se �n timp. Concentra�ia maxim� de nitra�i este de 100 mg/l (recomandabil sa nu se dep�easc� valoarea de 50 mg/l). Acest lan� de transform�ri poart� numele de �Ciclul azotului�. circuitul descris anterior, are deobicei loc si intr-un filtru biologic,care se foloseste daca apa are o concentratie mai mare de amoniac,sau apa are o concentratie mare de nitriti. Pentru a elimina bacteriile este nevoie de un filtru UV(lampaUV)
Ronicut Postat pe 2 Noiembrie 2009 05:06
De la: R3dCap, la data 2009-10-22 22:14:58Zona este Strejnic, judetul Prahova la 2 km de Ploiesti unde ma intereseaza pe mine. Salut, si eu locuiesc in Strejnic de vreo doi ani, mi-am pus problema unui put pentru ca reteaua de apa nu asigura permanent aceias presiune. Am aflat ca apa e la 22-30 metri in zona, motiv pt. care ff putina lume are asa ceva.
catalin281970 Postat pe 4 Noiembrie 2009 10:48
Pai eu am inteles ca vara e presiunea foarta slaba a apei chiar, de-asta intreb de foratul pentru un put. :)
R3dCap Postat pe 9 Noiembrie 2009 18:31
Puteti sa-mi spuneti numele celui care executa foraje de apa?
camaras_radu Postat pe 13 Noiembrie 2009 22:32
Anunt! Execut foraje puturi apa de adancime mica, medie si mare si lucrari de desnisipaj care au rolul de a curata putul si de ai reface debitul normal. Dupa terminarea forajului si a studiului geologic(prin care aflam ce tipuri de straturi de apa sunt) introducem coloana formata din tevii si filtre din PVC ecologice. Ne desfasuram activitatea in zona de N-V a Romaniei, in judetul Satu Mare si judetele limitrofe Bihor, Salaj si Maramures. Telefon 0728081106, Pentru mai multe informatii vizitati site-ul: www.foron.aaz.ro
foraj_put_apa Postat pe 25 Martie 2011 20:04
am un put forat la 1oom adancime,stratul de apa la 50-55,si unul la 62-67,am analizele de apa;turbiditate 46.900 ,amoniac 3.090 ,nitriti 1.105 ,nitrati 4.640 ,cloruri 5167.500 ,duritate 13.630 ,ph 7.980 ,conductivitate 12660 micro s/cm la 20 grade c ,oxidabilitate 7.260, rog un ajutor de la cineva in domeniu,daca si cu ce filtre se poate trata aceasta apa?
kudika_20088 Postat pe 4 Noiembrie 2012 13:23
Salut! Ai reusit sa faci forajul pentru apa? Este buna pentru uzul casnic? Asigura necesarul? Poti sa-mi dai mai multe detalii cu cine l-ai facut si la ce adancime? multumesc!
sin_morison Postat pe 30 August 2013 00:35
Buna, Depinde foarte mult de zona in care vrei sa faci acest put. Uneori gaseti apa foarte buna si la 20-30 metri, alteori la o adancime foarte mare. Legat de fosa nu mi-as face griji, deoarece apa care se elimina ajunge maxim in prima panza freatica Eu de exemplu am facut un put la 30 metrii si apa era foarte dura (20 grade germane, maximul acceptat este de 9 grade germane) Ia legatura cu Petcu Stelian http://forajapapotabila.ro eu am lucrat cu el si am fost foarte multumit
Dan_Matornei_1 Postat pe 18 Februarie 2014 10:15

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Cum ierneaza Passiflora ??	31	De la: vasilemurar 5 Noiembrie 2009 13:20
Amenajari exterioare din WPC(lemn plastifiat)	1	De la: kudika_971700 29 Iulie 2014 15:22
cum prind tablouri in peretii placati cu rigips ?	6	De la: carmen baranga 2 Aprilie 2009 08:52

ENERGIE ALTERNATIVA; ENERGIE SOLARA	21	De la: szindobel 17 Iulie 2011 11:06
begonii	1	De la: alynutzya 3 Iulie 2009 14:35