Setari Cookie-uri

Detalii interesante despre exotica Insula Corsica supranumita insula fericirii

Insula Corsica

un vot va rooogg

cisabelcor Postat pe 4 Martie 2010 08:41
Corsica (francez� Corse) este una dintre cele 26 regiuni ale Fran�ei situat� pe insula omonim� din Marea Mediteran�. Din punct de vedere administrativ, Corsica este organizat� diferit fa�� de celelalte regiuni ale Fran�ei continentale, fiind constituit� sub forma unei colectivit��i teritoriale (francez� collectivit� territoriale), av�nd c�teva puteri �n plus fa�� de cele ale unei regiuni. �n limbaj uzual, Corsica este considerat� tot o regiune �i aproape totdeauna este listat� �mpreun� cu celelalte regiuni ale Fran�ei, spre deosebire de regiunile ultramarine. Capitala regiunii este ora�ul Aiacciu/Ajaccio, iar regiunea cuprinde 2 departamente. Insula are peste 1.000 km de coast� av�nd �n jur de 200 plaje. �n interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de p�n� la 2700 m cu peste 20 v�rfuri peste 2000 m. �mpreun� cu Sardinia se afl� pe aceea�i micro-plac� continental� �i este desp�r�it� de aceasta prin Str�mtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediterannean - uscat �i c�lduros, un pic mai bl�nd pe m�sur� ce cre�te altitudinea. Corsica este o insula din Marea Mediterana situata la 170 km la sud de Nisa (Franta), la 84 km de Italia si la 14 km de insula Sardinia (Italia). Este a patra insula din Marea Mediterana dupa Sicilia, Sardinia si Cipru. Prezenta romana in Corsica a inceput la mijlocul secolului al II-lea i.Hr. mentinandu-se pana in sec. al V-lea d.Hr.. Acest fapt arata ca insula Corsica a fost, timp de sapte secole, in mare parte latinizata, apoi increstinata (sec. al II-lea). Limba corsicana a ramas pana astazi mai aproape de limba latina decat cea italiana sau alte limbi de origine latina. Corsica a fost invadata succesiv, incepand cu secolul al V-lea, de catre vandali si ostrogoti, apoi de arabi, in sec al VII-lea ,si de lombarzi in 725, care au obligat insularii sa se stabileasca in interiorul insulei. Deja, in aceasta perioada, limba corsicana a devenit o limba romana distincta de cea latina. In anul 552, Corsica a fost atasata Imperiului Bizantin de catre Justinian I, insa in 590 papa Grigorie cel Mare se ocupa de administratia religioasa a insulei. Inscrisa oficial sub administratia episcopului de Saint-Siege, gratie unei donatii din 772 a lui Pepin cel Scurt oferite papei Etienne III si confirmata de catre Carol cel Mare in 774, insula a fost cedata in anul 1077 de catre papa Grigorie VII, episcopului de Pisa (Landolfo). Aceasta administratie a durat timp doua secole, pana in 1284, data la care flota genoveza a invins pe pisani in batalia de la Meloria, care a marcat, totodata, sfarsitul Pisei ca mare putere maritima in epoca. In continuare, insula a fost subordoanata Republicii Genoveze constituind una din coloniile sale pana in secolul al XVIII-lea. Corsica - cele mai importante lacasuri de cult Corsica este in mod profund legata de crestinism, dupa cum atesta prezenta pe intreaga insula a numeroaselor manastiri, biserici si capele. Va invitam sa descoperiti acest bogat patrimoniu prin unele din cele mai frumoase lacasuri de cult din Corsica. Biserica Sfanta Maria Assunta Cunoscuta mai ales sub numele de �A Canonica�, aceasta veche biserica ce dateaza din secolul al XII-lea se afla la 20 km la sud de Bastia, in apropierea aeroportului din Poretta si satului Crocetta. Vechea catedrala a episcopului de Mariana este tipica arhitecturii pisane prin dimensiunile sale modeste (35 m lungime, 13 inaltime si 12 latime) si liniile sale simple. Ea poate fi considerata o capodopera, daca tinem seama de materialul utilizat, "calchiste�, o marmura policroma foarte frumoasa , extrasa din carierele din Brando si Sisco din Capul Corsica. Un sit arheologic datand din secolul al V-lea este adiacent bisericii. La cativa metri de Canonica se gaseste biserica San Parteo, mai mica si datand din aceeasi perioada. Acest edificiu a suferit din pacate o restaurare � mult prea estetica� la sfarsitul anilor 60. Biserica Sfantul Mihail din Murato Satul Murato este situat in regiunea Nebbiu. Biserica romana Sfantul Mihail (sec al XII-lea) se ridica pe un promontoriu ( fasie de pamant abrubta care inainteaza in mare) situat la un kilometru de sat. Este una dintre cele mai cunoscute biserici din Corsica datorita frumusetii si originalitatii decorului sau constituit de "bicromia� dalelor din calcar alb si de sarpanta verde, organizate in patratele si in benzi orizontale. Clopotnita � pridvor (ridicata din pacate in timpul restaurarii bisericii din sec. al XIX-lea) deformeaza putin armonia proportiilor edificiului. Biserica Sfantul Mihail poseda, in egala masura, o decoratie in care bogatia si finetea sunt puse in valoare prin maleabilitatea sarpantei: arcuri in fatada, numeroase ornamente reprezentand fiinte umane, animale, motive geometrice si vegetale. Interiorul a fost decorat in fresca in secolul al XV-lea. Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din La Porta Una din capodoperele artei baroce in Corsica este biserica Sfantul Ioan Botezatorul din La Porta, principala localitate a regiunii Castagniccia. Se poate ajunge aici prin Folelli (pe coasta estica a insulei), fiecare intruvat Ponte-Leccia pe drumul rutiei Bastia- Corte, via Morosaglia (Merusaglia) si Col de Pratu. Afara de fatada sa impunatoare, biserica din La Porta se distinge de asemenea prin turla care masoara 5 etaje si atinge o inaltime de 45 m si care poseda toate elementele stiluluii rococo. Constructia bisericii a durat din 1648 pana in 1680 urmand planurile arhitectului milanez Domenico Baina. Tunul dateaza aproape de anul 1720 iar fatada din anul 1707. In interior gasim picturi si sculpturi in lemn (dintre care o reprezentare a lui Hristos din Capela Sfanta Cruce din sec. XVII �lea, clasata la Beaux-Arts), mobilier liturgic, o sfanta masa in marmura de Carrare si o orga in stil italian. Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Bastia Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Bastia, cea mai mare bisrica parohiala din Corsica, se ridica deasupra Terra-Vecchia (orasul de jos) si consolelor Viex Port din Bastia de la inaltimea si cu fatada teatrala de doua etaje animate de spirale si flancata de doua turle din secolul al XIX -lea. Ridicata in timpul apogeului artei baroce in Corsica, intre 1636 si 3666, ea respecta modelele clasice din epoca, cu exceptia celor trei capele si a absentei cupolei. In interior , se pot admira o bogata decoratie de marmuri valoroase si colorate (din care altarul la sfarsitul sec XVII-lea), cateva tablouri din colectia Fesch picturi in ulei, si, de asemenea, o eleganta tribuna pentru orga, din 1742. Pictura monumentala a bisericilor din Corsica Decorurile bisericilor din insula, executate in cea mai mare parte in timpul secolului al XV-lea, reprezinta un patrimoniu ce denota o activitate artistica si religioasa intensa in Corsica intre anii 1386 � 1513. Intre anii 1480 � 1490, nomadismul artistilor este permanent, intre bogatii sponsori si santierele marilor catedrale din Genova, Cagliari, Palermo sau Milan. Insula Corsica nu a ramas straina de aceasta circulatie a obiectelor, ideilor, persoanelor si a imaginilor beneficiind de toate caile de comunicatie ale acestei spirale comerciale, terestre, maritime si fluviale. Frescele sale sunt un exemplu remercabil de interpretare a traditiilor oficiale care circulau pe Mediterana, in inima unui teritoriu vast care prefigura Europa actuala. Cateva detalii iconografice merita o atentie cu totul speciala. Asemanarile cu tipicul iconografic al Italiei centrale si al Piemontului au permis identificarea caracterelor fundamentale retransmise prin "arta giottesca� de la sfarsitul secolului al XII-lea, de la Asissi apoi la Rimini, Padova si Milan, pana la Pisa. Documentele arhivelor arata nenumarate raportturi intre insula si portul din Genova, si atesta ateliere de formare a artistilor corsicani stabiliti pe continent. Toscana situata foarte aproape, constituie pentru insula o alta cale privilegiata de patrundere a influentelor artistice. Atelierele-scoala au realizat sinteze originale intre elementele arhaice si prototipurile gotice tarzii. Aceasta sinteza oficiala a patruns in Corsica, dupa cum adevereste marele altar al catedralei Sainte-Lucie-de-Tallano, comandat Maestrului din Castelsardo de catre Rinuccio della Rocca. Analiza stilistica arata ca atelierele locale erau organizate in jurul unei activitati proprii, plecand de la aspecte dogmatice importante. Pictura monumentala din Corsica arata nu doar o veritabila activitate picturala sustinuta de un devotament de adecvare la celelalte regiuni mediteraneene, ci chiar prezenta in insula a atelierelor in continua dezvoltare. Asimilarea artei din Italia centrala, din Toscana, Liguria, Piemont, Sardinia si Catalunia de catre artistii locali, a transformat aceste caractere stilistice, conducand spre o iconografie identitara.Napoleon I Bonaparte (1769-1821), general si om politic din timpul revolutiei franceze, proclamat imparat al Frantei (1804-1814 si 1815). Napoleon s-a nascut la Ajaccio, in Corsica, in familia unui nobil saracit. Intre 1779 si 1785 a urmat scoala militara din Brienne si Scoala superioara militara din Paris. Preocupat de principalele probleme politice si ideologice ale timpului, el si-a insusit ideile marilor filozofi si literati ai secolului al XVIII-lea. In timpul revolutiei burgheze (1789-1794) s-a remarcat la sediul Toulonului (septembrie-decembrie 1793), ocupat de englezi, dupa recucerirea caruia a fost avansat la gradul de general de brigada. Napoleon I Bonaparte cazut in dizgratie dupa lovitura contrarevolutionara de la 9 termidor (27 iulie) 1794 din cauza legaturilor pe care le avusese cu Robespierre, s-a ridicat din nou, in urma reprimarii rascoalei regaliste din 1795, fiind numit general de divizie, general-sef al armatei din interior si apoi comanadant al armatei din Italia (1796). Campania din Italia (1796-1797), in timpul careia a repurtat victoriile de la Montenotte, Lodi, Arcole, Rivoli, i-a pus in evidenta marile sale calitati de comandant militar, iar pacea incheiata de el la Campo Fermio (1797), pe cele de om politic. Directoratul caruia ambitiile politice ale lui Napoleon ii primejduiau pozitia, a aprobat planurile acesteia de a ataca Anglia in colonii sau de a-i taia drumurile la ele, printr-o campanie in Egipt. Din timpul acestei campanii (1798-1801) a ramas celebra batalia de la piramide, in care armata franceza a infrant armata mamelucilor. Afland de criza politica a Directoratului, Napoleon a revenit in graba in Franta (1799) si a organizat lovitura de stat de la 9 noiembrie (18 brumar) 1799, instaurand un regim de dictatura militara in folosul marii burghezii, intai sub forma Consulatului, iar de la 18 mai 1804 sub forma Imperiului. Regimul constituit de Napoleon a mentinut si a consolidat cuceririle revolutiei, care consacrau puterea politica si economica a burgheziei; drepturile si libertatile democratice au fost insa mult limitate prin ingradirea libertatii presei, a libertatii cuvantului si intrunirilor. Napoleon a stimulat dezvoltarea industriei franceze, a comertului si a finantelor (prin crearea in 1800 a Bancii Frantei, instituirea de tarife protectioniste etc.). Sub directa lui indrumare s-au redactat codurile civil (1804) si penal (1810), care consfinteau baza juridica a noilor relatii, burgheze, din Franta, inlocuind inegalitatea dupa origine prin inegaliatatea dupa avere. Acestea au fost luate ca model de legislatia multor tari in care au triumfat revolutiile burgheze. Politica externa a lui Napoleon a fost un sir neintrerupt de razboaie pentru hegemonie in Europa si pentru dominatie in colonii, impotriva coalitiilor initiate, organizate si finantate de Marea Britanie. In general, razboaiele purtate de Napoleon au avut scopuri de cotropire; in mod obiectiv insa, ele loveau in relatiile feudale din Europa. Dupa a doua campanie victorioasa din Italia (1800) si dupa incheierea pacilor de la Luneville (1801) cu Austria si de la Amiena (1802) cu Anglia, a fost numit consul pe viata spre tronul Frantei. In 1804 s-a proclamat �imparat al francezilor�. In 1805 a infrant, in bataliile de la Ulm (20 octombrie 1805) si Austerlitz ( 12 decembrie 1805), a treia coalitie, iar in 1806, in bataliile de la Jena si Auerstedt impotriva prusienilor, cea de-a patra coalitie. Trebuie mentionat faptul ca in 1803 s-a pornit un razboi chiar impotriva Frantei si Napoleon a fost nevoit sa paraseasca Germania si Spania. Astfel el a intrat in exil in insula Elba . Pe sotia sa o chema Josephina, insa aceasta nu putea sa-i dea mostenitori. Din acest motiv, Napoleon a parasit-o . Dupa un an,cand a iesit din exil, el a aflat ca in tara a fost adus monarhul Ludovic al 18-lea, varul lui Ludovic al 16-lea, Napoleon a trimis o armata sa-l doboare.Insa, armata a trecut de partea lui. S-a dat o batalie la Watoorlu unde N. Bonaparte a fost invins Inainte de a fi trimis in exil in insula Sf. Elena, el a vizitat casa unde traise cu Josephina sotia sa care murise in urma cu un an . �Palatul � in care a fost trimis in exil era dezgustator . Au venit cu el in exil doi prieteni foarte buni si un servitor . �Palatul� era plin de mizerie si sobolani. Acolo se gasea arsenic pentru otravirea acestora. Servitorul ii punea lui Napoleon in mancare arsenic Il otravea incet,incet. Napoleon se simtea din ce in ce mai rau . Cateva zile se simtea foarte rau si cateva zile se simtea bine. Unul dintre prietenii lui a murit otravit tot cu arsenic. Doctorii nu stiau ce i-a provocat moartea. Cand s-a cerut sa fie dezgropat pentru a se afla de ce a murit, nu era absolut nimic in sicriu. Dupa cativa ani de suferinta, N . Bonaparte a murit. Sten, un admirator al lui Bonaparte a cercetat moartea ciudata a acestuia. El banuia ca a fost otravit cu arsenic, insa nu putea dovedi decat daca avea 5.000 de fire de par de-ale lui Bonaparte. Insa nu putea sa le obtina decat dezgropand cadravrul ceea ce nu se putea face fara autorizatia germanilor din Franta. Acestia nu au fost de acord . Stand in biblioteca si citind, si-a dat seama ca avea nevoie de un singur fir de par. Sten s-a dus la Paris unde a gasit firul de par necesar. Dar nu putea dovedi nici in acest mod ca Napoleon Bonaparte a fost otravit cu arsenic. Totul a ramas un mister.
Foarte interesant si instuructiv... Multumesc.
parvulescu_dan Postat pe 25 Martie 2010 09:01
Interesanta descriere,dar n-ai niste date actuale privind Corsica( cazare,preturi restaurante,etc.).Am legatura ieftina din Cluj,cu pe aterizare pe Pisa si ferry din Livorno pina in Bastia( ( cam 60 euro/pers./dus-intors).In general preturile la cazare sunt destul de mari..

mircea_puie Postat pe 28 Martie 2010 08:59
wooow superb
carla_cra Postat pe 31 Martie 2010 21:49

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
AM FOST IN CUBA	65	De la: rodel_lazy 17 Februarie 2012 15:07
bun	1	De la: Livia 21 Aprilie 2008 16:15
Oare ce ne lipseste?	31	De la: visan_georgiana 7 Martie 2011 20:05

Vacan�� trendy la Tel Aviv	1	De la: ileanastan 27 Mai 2013 05:21
Santorini	7	De la: cristipene 16 Septembrie 2009 16:53