Povestea mea...

De la: kudika_30778, la data 2013-03-03 10:03:18Am 23 de ani si vara asta urmeaza sa ma casatoresc...de ce fac acest pas?........


Daca faci acest pas ,doar pentru a scapa din Iadul din familia ta,este o mare greseala si vei suferi,mai devreme sau mai tarziu!!Daca iti iubesti sincer partenerul,in acest caz,sa fiti binecuvantati cu o viata de familie frumoasa!!Imi pare rau de cele citite ,este mare pacat,ca un copil sa sufere tocmai in mediul,care ar trebui sa-i fie propice dezvoltarii sale!!!Din pacate,asemenea tie,sunt foart multi tineri,debusolati si deprimati in plina tinerete!!!Nu-ti lasa tatl sa-ti distruga viata ,si ca femeie casatorita,aliaza-te cu mama ta si incearca sa rezisti pana la clarificarea pregatirii profesionale,nu face din casnicie un martiriu,caci nu este drept si nici nu meriti acest lucru!!!Fii deschisa fat ade iubitul tau,va fi viitorul sot,asa cum ne-ai spus noua,sigu te va intelege si nici nu te va forta sa faci un pas pripit!!nu,nu inclin sa te casatoresti,caci vei cunoaste nefericirea in scurt timp,esti depresiva si introvertita,acestea sunt problemele reale,pe care trebuie sa le eliminidin viata ta!!!!Tu contezi in acest moment,nicidecum familia ta sau iubitul tau!!Ce posibilitati financiare de sustinere in facultate aveti???Iubitul tau te poate ajuta in acest sens???Nu renunta la formarea ta,in favoarea unei casatorii nedorita de tine,caci,in sufletul tau,nu iti doresti aceasta forma de coabitare!!!Nu stii ce vra inima ta???AICI este raspunsul nehotararii tale,cauta sa il afli si vei vedea cum vei gasi si modul de solutionare al celorlalte dileme din viata ta!!!Vorbeste cu mama ta,ea ,iti este aproape,sfatuieste-te cu domnia sa,cred ca te va ajuta in decriptarea a ceea ce simti cu inima,este mama ta!!In ceea ce-l priveste pe tatal tau,imi pare rau pentru domnia sa,il compatimesc pentru faptul ca a ales o alta forma de comportament fata de copilul sau,total diferita de tipul firesc de comportament parental!!!

De la: kudika_30778, la data 2013-03-03 10:03:18Am 23 de ani si vara asta urmeaza sa ma casatoresc...de ce fac acest pas? pentru ca in familia mea am dus o viata foarte grea din punct de vedere emotional, tatal meu ma crescut pe principiul ''eu te-am facut, eu te omor'', mereu am invatat pt scoala sub stres, cu frica, mama la fel, a dus o viata greau alaturi de el, a inselat-o de nenumarate ori, vorbeste urat cu noi, fata de toata lumea imi zicea cand eram mica ca daca nu is cuminte imi da cu pumnii in cap pana ma omoara si pana in ziua de azi aud numai afirmatii de genul asta si mereu mi-a fost foarte frica de el, si bineinteles ca in familia mea nu a existat comunicare niciodata, dimpotriva, cand vroiam sa povestesc ceva ce am vazut la stiri sau la un documentar imi zicea tata sa tac ca mint, nu ma credea..va dati seama ca sunt o persoana foarte introvertita, nu am avut prieteni niciodata, copilaria si adolescenta mea a fost petrecuta la mine in camera singura..nu sunt o persoana fericita deloc, ma castoresc din doua motive 1.dorinta de a pleca de acasa, situatia financiara nu imi permite sa ma intretin singura, chiriile sunt foarte mari iar salarile mici.. 2.Nu vreau sa trec prin ce a trecut mama si eu, imi doresc un sot si un tata pt copii cu capul pe umeri,ceea ce mi-a demonstrat in 5 ani...dar nu pot spune ca sunt indragostita...nu sunt fericita deloc, nu stiu de ce, ma tem de tot, imi este frica de ceva dar nu stiu exact de ce,chiar daca el este un barabt de milinoane...in anul 3 de facultate mi-am bagat dosar pt burse in america, am fost pe locul I aleasa cu o bursa in washington pe 4 ani dar am renuntat la ea pentru ca nu am avut puetrea sa o lasa pe mama singura, imi pare rau normal ca am dat cu piciorul dar..mama este singura care a stiut si mi-a zis sa ma duc, sa fac ce imi spune inima dar nu am putut, am vazut in ochii ei ca avea o durere in sufelt...ideea este ca mi-am dorit sa fiu independenta si sa nu ma casatoresc pana la 30-35 de ani si sa las totul in urma, sa incerc sa fiu mai puternica dar in momentul de fata nu sunt deloc fericita, nu stiu exact daca motivul este pt ca am renuntat la aceea bursa sau pt ca ma casatoresc doar din firca de a nu avea o viata ca a mamei mele..mereu sunt trista,iubitul meu a observat si imi este alaturi,incearca din toate unghiurile sa ma faca sa fiu bine dar degeaba...mereu mama imi spune sa imi ascult inima, dar nu stiu ce vrea inima mea..stiu doar ca mereu am fost si sunt depresiva si inchisa in mine...nu stiu de ce am nevoie sa fiu fericita dar ma simt mai bine ca v-am spus si voua ca nu am nici o prietena cu care sa vb, iar cu iitorul sot imi este atat de greu, imi e ruisne sa ii spun prin cate am trecut in familie...