Povestea mea: Cum s-a transformat corpul meu dupa patru sarcini?

Nu-i asa ca este incredibil ce poate face corpul uman? Sau, mai bine zis, ce poate face corpul unei femei? Am avut patru copii, inclusiv gemeni, intr-un interval de cinci ani. Da, corpul meu a fost in stare sa faca asta! Astazi, cele mai mici fiice ale mele au sapte luni. Eu incerc sa ma trezesc in fiecare dimineata inaintea tuturor pentru a face cateva exercitii fizice. De cele mai multe ori imi reuseste acest truc si pot spune ca deja incep sa vad rezultate. Insa corpul meu a trecut printr-un RAZBOI.

De cand am fost tanara am luptat mult pentru a ajunge la o greutate normala, insa intotdeauna am fost in tabara grasutelor. Incercam sa compensez cu personalitatea mea jucausa si petreceam foarte mult timp incercand sa imi scot in evidenta atuurile: parul si machiajul. In cele din urma, cand am ajuns la liceu, am atins greutatea mea ideala; am muncit mult pentru asta, faceam tot timpul exercitii fizice si tineam diete non stop.

Pe atunci, scopul meu era ca toti sa se uite dupa mine. Stiu, e destul de superficial, insa este adevarat. Eram deja intr-o relatie cu sotul meu de acum, Mike, stiam ca el ma va iubi indiferent de ce greutate am, insa tot visam sa intru intr-o camera si toti ochii sa fie atintiti asupra mea.

Chiar daca greutatea mea fluctua, stiam trucuri despre cum sa scap rapid de 5 kilograme - inainte de nunta si de luna de miere am tinut o dieta fulger. Nu as spune ca am avut vreodata probleme cu alimentatia, dar stiam ca imi mentin greutatea pedepsindu-mi corpul.

Am ramas insarcinata. La primele doua sarcini a fost foarte interesant sa vad cum creste burtica; am fost capabila sa scap de toate cele 22 de kilograme pe care le-am pus in timpul fiecarei sarcini… dar, din nou, acest efort a fost unul urias, care venea dintr-o gandire negativa.

In momentul in care am aflat ca sunt insarcinata cu gemeni, am fost in stare de soc; ma gandeam doar la cat de mare voi fi. La primele doua sarcini am avut o burta destul de mare… dar doi copii deodata? Am fost destul de speriata si mi-a luat ceva timp pentru a ma obisnui cu gandul.

Atunci am luat decizia de a rupe legatura dintre corpul si mintea mea. Bineinteles ca am luat in greutate foarte mult. Dupa nastere, mi-am dat seama ca am un corp zdrobit, complet deformat. Burtica mea enorma si adorabila se dezumflase si mie imi ramasesera doar piei atarnate, varice, pete, glezne umflate si o vindecare dificila de la cezariana. Mi-era mila de corpul meu insa, in acelasi timp, il apreciam pentru faptul ca tinuse pentru 37 de saptamani si 4 zile doua suflete.

Am decis ca este timpul sa fiu mai blanda si sa am grija de acest corp; sa mananc alimente sanatoase, sa ma rasfat din cand in cand cu ce imi place si sa nu ma mustrez in aceasta privinta. Am vrut sa imi recapat silueta, mai ales ca am stiut ca am terminat cu sarcinile. Nu am grabit nimic, stiind ca de data aceasta este mult mai diferit.

Am teluri simple facute doar pentru mine. Vreau sa fiu puternica – ma doare spatele chiar si atunci cand vreau sa ridic unul dintre copii in brate. Vreau sa fiu flexibila – gata cu durerile de gat cand incerc sa caut o suzeta cazuta sub un patut. Vreau ca atunci cand deschid sifonierul sa stiu ca arat bine indiferent de cum ma imbrac.

Am 30 si ceva de ani, sunt mama a patru copii si sunt mandra de asta. Sunt mult mai increzatoare in corpul meu decat am fost vreodata. De fiecare data cand incep sa ma indoiesc de felul in care arat si sa imi analizez formele sau “ranile de razboi” ma uit prin camera si ma intreb: cati oameni din aceasta camera au crescut doua suflete deodata in corpul lor?

Material realizat de Joanna Venditti, nestingstory.ca

sursa imagini interior si prima pagina: Instagram

---