O femeie avea un caine foarte credincios. Acest caine era atat de atasat de familia ei incat femeia putea lasa copilul cu el si ea pleca pentru a isi face cumparaturile sau a rezolva alte probleme. Intotdeauna cand revenea acasa gasea copilul dormind, iar cainele statea langa el si il pazea.
Intr-o zi, insa, ceva tragic s-a intamplat. Femeia, ca de obicei, a lasat copilul in grija acestui caine credincios si a iesit la cumparaturi. Cand s-a intors, ea a dat peste o scena de cosmar. In casa era un dezastru tatal. Patutul copilul era rupt, facut bucati, iar scutecele si hainutele lui erau facute bucati… in toata camera micutului erau pete de sange…. Socata, femeia a izbucnit in plans si a inceput sa isi caute in disperare copilul.
Ea a vazut cainele credincios incercand sa iasa de sub canapea. Acesta era acoperit de sange… imediat femeia a presupus ca micutul a fost mancat de caine. Fara sa mai stea pe ganduri, ea a inceput sa bata cainele pana l-a omorat.
Apoi, a plecat din nou in cautarea fiului sau. In spatele canapelei, era copilul… era in siguranta. Nu avea nicio zgarietura. Cand s-a aplecat, ea a vazut sub canapea un sacal rupt in bucati… se pare ca intre acest animal si cainele ei acum mort a fost o lupta apriga.
Morala: Cat de des am judecat gresit oamenii si i-am rupt in bucati cu cuvinte dure sau chiar cu asalt fizic inainte de a ne face timp pentru a evalua situatia?... Presupunand ca lucrurile stau intr-un alt fel, fara a depune efortul de a afla exact ce s-a intamplat cu adevarat. Putina rabdare poate reduce drastic erorile majore care ne vor bantui intreaga viata.
*aceasta poveste circula de ceva timp pe internet; autorul este inca necunoscut.
foto prima pagina: pixabay.com
Spune-ti parerea!