A vazut aceasta poza cu el pe internet. Reactia lui? O lectie de viata

Astazi m-am trezit a fi gluma unei imagini de pe Internet. Nu este pentru prima data. Cu toate acestea, aceasta poza este diferita de restul.

In anul 2010, usor retras din actorie, am incercat sa am o viata cat mai privata din mai multe motive.

In primul rand, aveam un comportament suicidal. Acesta este un subiect despre care am scris si am tot vorbit.

Dar, in acel moment, am suferit in tacere. Asa fac multi oameni. Foarte, foarte putine persoane au stiut cu adevarat lupta mea.

Rusinat si plin de durere, ma consideram fara nicio importanta. Iar vocile din capul meu ma indemnau pe drumul spre auto-distrugere. Nu era pentru prima data.

M-am luptat cu depresia inca din copilarie. Aceasta lupta m-a costat mult timp, oportunitati, relatii si o mie de nopti nedormite.

In 2010, in cel mai scazut punct din viata mea de adult, cautam peste tot incredere, confort, distragere a atentiei. Si mi-am gasit consolarea in mancare. Ar fi putut fi altceva. Droguri. Alcool. Sex. Dar... mancarea a devenit singurul lucru pe care il asteptam cu nerabdare de fiecare data. Parca ma ajuta sa uit de probleme. Erau momente in care punctul culminant al saptamanii mele a fost o masa preferata sau un nou episod din Top Chef. Uneori... asta era de ajuns. Trebuia sa fie de ajuns.

Si am luat in greutate. Mare chestie....

Intr-o zi, eram la o plimbare alaturi de un prieten si ne-am intersectat cu o echipa de filmare la un reality show. Din nefericire pentru mine, paparazzi erau si ei pe acolo. Mi-au facut poze, iar fotografiile au fost publicate alaturi de imagini cu mine dintr-un alt moment al carierei mele. Sa nu mai spun ce porecle am avut.

Mama mea are unul dintre acei "prieteni" care reuseste de fiecare data sa aduca vesti proaste. Acest om a decupat unul dintre aceste articole dintr-o revista nationala populara si i l-a trimis prin posta. Ea m-a sunat foarte ingrijorata.

In 2010, lupta pentru sanatatea mea mintala era ultimul lucru de care aveam nevoie.

Pe scurt, am supravietuit.... Dar si aceste imagini au ramas.

Ma bucur.

Acum, cand vad ca acea imagine cu mine in tricou rosu, cu un zambet rar pe fata mea, imi amintesc de lupta pe care am dus-o. Rezistenta si perseverenta mea in fata acestor demoni.

Ca o papadie intr-o piatra, eu rezist. Oricum... Inca... In ciuda tuturor lucrurilor.

Trebuie sa recunosc ca prima data cand am vazut aceste imagini in feed-ul meu de Facebook aproape ca mi-am tinut respiratia. Dar, asa cum am facut toata viata, am incercat sa ii atribui un sens. Iar sensul atribuit acestei imagini este forta mea. Vindecarea mea. Iertarea.

In fata mea si a altora.

Daca tu (sau cineva cunoscut tie) esti intr-o astfel de lupta, tine minte ca nu esti singur. Ajutorul este disponibil. Cauta-l. Da mesaj. Trimite un mail. Raspunde la telefon. Cuiva ii pasa. Ei asteapta sa auda de tine...

sursa material + foto interior si prima pagina: Wentworth Miller, Facebook