Un copil a gasit coconul unui fluture. Nu a vrut sa il lase in natura, asa ca l-a luat cu el acasa si l-a agatat la fereastra camerei lui. Intr-o zi, el a observat ca in cocon a aparut o mica deschidere. A stat si a privit fluturele timp de mai multe ore cum incerca sa lupte pentru a isi forta corpul sa iasa prin acea gaura mica. Apoi... i s-a parut ca fluturasul nu mai facuse niciun progres. Se pare ca facuse tot ce ii statea in putinta, insa nu reusise... si a ramas in cocon.
In acel moment, copilul a decis sa ajute fluturele, asa ca a luat o pereche de foarfece si a taiat putin coconul. Fluturele a iesit imediat... dar avea un corp umflat si aripi mici, zbarcite.
Copilul a continuat sa urmareasca fluturele, crezand la ca un moment dat aripile se vor mari si vor reusi sa tina corpul care se va micsora in timp... Insa nu s-a intamplat nimic. De fapt, fluturele si-a petrecut restul vietii tarandu-se cu un corp umflat si aripi scorojite. Niciodata nu a reusit sa zboare.
Morala: Uneori luptele sunt exact ce ne trebuie in viata noastra. Asemeni fluturelui, in cazul in care natura ne-ar permite sa trecem prin viata fara niciun obstacol, noi am paraliza... Nu am fi la fel de puternici... si niciodata nu am putea zbura.
foto prima pagina: Yuliya Evstratenko, Shutterstock
Spune-ti parerea!