Doi oameni, un tanar si un batran, munceau in aceeasi padure. Ei taiau lemne de dimineata pana seara. Copacii erau foarte mari, puternici si vanjosi.

Inimii mele ii este frica (o poveste de Paulo Coelho)

Cei doi taietori de lemne aveau acelasi model de secure, pe care o foloseau diferit: primul lovea trunchiul fara oprire, lovitura dupa lovitura. Pauze facea destul de rar si doar pentru cateva clipe, pentru a isi mai trage rasuflarea.

Cel de-al doilea taietor face o pauza mica la fiecare ora.

La finalul zilei, tanarul era la jumatatea trunchiului de copac. Obosise foarte tare si nu mai avea deloc putere, voia sa renunte.

Al doilea taietor, batranul, deja terminase de taiat copacul.

Foarte curios, tanarul l-a intrebat: "Cum este posibil asa ceva? Cum ai reusit sa termini inaintea mea cand tu te opreai din ora in ora?"

Batranul a zambit si a spus: "Da, tu ai vazut ca ma opream dupa fiecare ora. Dar ai vazut si ca profitam de pauza pe care o faceam pentru a imi ascuti securea?"

Morala povestii: Spiritul tau este precum o secure. Nu il lasa sa rugineasca. Asculte-l putin in fiecare zi.

sursa material: Bruno Ferrero, Secretul Pestilor Rosii.

foto prima pagina: Polarpx, Shutterstock

Ai uitat ca viata trebuie traita?
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: