Setari Cookie-uri

Cea mai importanta lectie de viata

Aceasta poveste va va face pielea de gaina. Impartasiti-o cu cei dragi.

Stim cu totii cum este sa fii trezit de sunetul unui apel telefonic in miez de noapte. Cu ochii inca inchisi, m-am intins dupa telefonul de pe noptiera. Ganduri ciudate imi umpleau mintea... am raspuns.

"Alo"

Inima imi galopa. Am lipit telefonul de ureche si m-am uitat la sotul meu, care si-a pus mana in jurul meu.

"Mami?" Am auzit cu greu o voce. Dar gandurile mele s-au dus imediat la fiica mea. Cand sunetul disperat de plans mi-a ajuns la ureche, am luat mana sotului meu si am strans-o cu putere.

"Mami, stiu ca este tarziu dar... nu spune nimic, lasa-ma sa vorbesc eu. Si inainte de a ma intreba, da... am baut putin. Am vrut sa fug de acasa si..."

Am lasat un oftat sa imi iasa din piept si mi-am pus mana pe frunte. Inca nu imi revenisem din somn si am incercam sa ma lupt cu panica. Ceva nu era in regula.

"Si m-am speriat atat de tare. M-am gandit la cum ai reactiona tu daca un politist ar veni la usa ta si ti-ar spune ca am murit, ca am facut un accident de masina. Vreau... sa vin acasa... Stiu ca am gresit, nu trebuia sa plec. Stiu ca ai fost ingrijorata si ca ai incercat sa ma cauti. Trebuia sa te sun, insa mi-a fost frica... atat de frica."

Citește și:

Am inghitit adanc... Imediat mi-am imaginat chipul fiicei mele in mintea mea.

"Cred..." - am inceput eu sa spun.

"Nu, nu. Te rog, lasa-ma sa termin! Te rog." - a spus ea, nu cu furie, ci mai degraba cu disperare.

M-am oprit si am incercat sa ma gandesc la ce vrea sa imi spuna. Inainte de a putea spune ceva, ea a continuat: "Sunt insarcinata, mami! Stiu ca nu ar trebui sa beau acum... mai ales acum. Dar mi-e atat de frica. Sunt atat de speriata."

Pe obrajii mei au inceput sa curga lacrimi fierbinti... M-am uitat la sotul meu, care statea speriat si nu intelegea nimic: "Cine este?" - m-a intrebat din soapta.

Am dat din cap. Cand a vazut ca nu raspund, s-a apropiat si mai tare de mine lipindu-si urechea de telefon pentru a auzi si el.

"Mai esti acolo? Te rog, nu inchide. Am nevoie de tine. Ma simt atat de singura."

Citește și:

"Am strans telefonul si mai tare cu mana si cu cealalta mana i-am luat mana sotului meu. "Sunt aici... nu as inchide niciodata." - am spus.

"Stiu ca trebuia sa iti spun asta, mami. Dar cand vorbim tu imi spui tot timpul ce trebuie sa fac. Ai citit toate acele brosuri despre sex si relatii... insa tot ce faci este sa vorbesti. Tu nu ma asculti. Nu stii cum ma simt cu adevarat. Este ca si cum ce simt eu nu are importanta pentru tine. Daca esti mama mea, crezi ca ai toate raspunsurile. Insa, uneori, nu am nevoie de raspunsuri. Am nevoie de cineva care sa ma asculte."

Am inghitit nodul care mi se pusese in gat si m-am uitat catre brosurile de pe noptiera... erau despre cum sa vorbesti cu fiica ta despre relatii si sex.

"Ascult..." - am soptit.

"Stii... cand am pierdut controlul masinii singurul lucru la care m-am gandit a fost copilul. Vreau sa am grija de el. Apoi te-am sunat. Stiam ca o sa ma certi. O sa iau un taxi, vreau sa vin acasa. Pot?"

Citește și:

"Da, draga mea. Sigur ca poti" - am spus cu bucurie. Sotul meu m-a strans in brate, apoi s-a intins si m-a sarutat pe frunte. Am stiut ca acel sarut este un semn ca ce fac este corect.

"A venit taxi-ul. Acum ma urc si in cateva minute sunt acasa."

A inchis...

Am pus telefonul langa mine. Nu mi-am mai putut stapani emotiile si am lasat ca lacrimile sa imi curga siroaie pe obraz. Era bine, ma simteam bine. M-am ridicat din pat si am mers catre usa, am deschis-o, am intrat pe hol si m-am indreptat catre camera fiicei mele de 16 ani. Fiica noastra. In tacerea noptii, ea dormea linistita. Sotul meu a venit dupa mine, si-a infasurat bratele in jurul meu si si-a odihnit barbia pe partea de sus a capului meu.

Mi-am sters lacrimile de pe obraji. "Trebuie sa invatam sa ascultam." - am spus eu.

M-am intors cu fata catre el. "Vom invata, vei vedea." - mi-a spus el, apoi m-a luat in brate si mi-am ingropat capul in pieptul lui.

Citește și:

L-am lasat sa ma tina in brate pentru cateva momente, apoi m-am tras inapoi si am privit catre fiica noastra. M-am uitat la sotul meu. "Crezi ca isi va da seama vreodata ca a format numarul gresit?" - am intrebat eu.

M-am uitat la fiica noastra. Dormea ca un ingeras. M-am uitat la sotul meu, care mi-a zambit cald si a spus "Poate ca nu a fost chiar un numar gresit. Eu chiar cred ca ai ajutat-o pe aceasta fata."

"Mami, tati... ce faceti?" - fiica noastra se trezise.

M-am dus la ea, am sarutat-o pe frunte si i-am spus zambind: "Exersam."

"Ce exersati?" - a intrebat ea nedumerita.

"Sa ascultam..." - am soptit.

foto prima pagina: Balkonsky, Shutterstock

Vizionare placuta


Kudika
29 Septembrie 2016
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.