Am văzut filmul „Mamma Mia! O luăm de la capăt” și l-aș mai vedea de câteva ori!

Filmul Mamma Mia - partea a doua reunește o distribuție fabuloasă. Meryl Streep, Pierce Brosnan, Colin Firth, Stellan Skarsgård, Julie Walters, Dominic Cooper, Amanda Seyfried, Christine Baranski, Lily James, Josh Dylan, Hugh Skinner, Jeremy Irvine, Alexa Davies, Jessica Keenan Wynn, Andy Garcia și Cher. Dar nu asta îl face absolut minunat! Bine, fie, și asta îl face minunat! Totuși, aș reduce această producție la prea puțin, la meschin, dacă aș zice că doar actorii - și cântăreți ori dansatori pe alocuri – te fac să te re-îndrăgostești de viață.

Văzusem prima parte – „Mamma mia! Filmul”, acum mulți ani. Sincer, nu mă așteptam ca acest sequel, pe alocuri și prequel (căci se îmbină secvențe din trecut cu prezentul) să fie mai bun decât primul. Dacă primul a fost mai degrabă comedie romantică dansantă, și l-ai fi putut încadra cu ușurință la categoriile acestea, al doilea nu este doar atât!

Filmul lunii iulie, „Mamma Mia! O luăm de la capăt” e mai mult decât un musical siropos și comic. Deși este și romantic, și cântat, și muuult mai comic! Am avut surpriza să plec de la premiera „Mamma Mia! O luăm de la capăt”, și plânsă, și râsă, și nostalgică, și dansantă (da, chiar și în scaun), și conștientă mai mult de ceea ce înseamnă viața.

Cumpără primul film Mamma Mia de aici

---

Filmul „Mamma Mia! O luăm de la capăt” e terapie curată, doar că e mai amuzantă și mai tristă deodată! Cum vine asta?

Filmul Mamma Mia din 2018 este ca o constelație familială. Ca să mă înțelegi mai bine, ca o pasionată de psihoterapie ce sunt, îți zic pe scurt ce este o constelație familială. Este vindecarea trecutului pentru vindecarea prezentului și invers. Este înțelegerea și acceptarea a tot ce a fost, din generație în generație, din trecut până în prezent. Și adesea, este puțin dureros procesul.

Sunt și în producția de la Hollywood momente de tristețe. Eu am plâns de-a binelea spre final (și ceva-ceva pe alocuri, nu spun în ce scene, că nu dau spoilere!) și totuși am plecat atât de senină, de încărcată de iubire, compasiune, înțelegere.

De ce? Dacă vrei, este o așezare a energiilor. Filmul Mamma Mia de anul acesta te ajută să-ți vindeci relațiile. Să le accepți așa cum sunt. Să accepți oamenii așa cum sunt. Și face asta cu seninătatea unui călugăr budhist. Zic asta, în sensul în care acest film te face să vezi că iubirea – fie și când se manifestă dureros, prin pierderi, prin nostalgii, prin tipare non-clasice, prin revolte, chiar și când vine la pachet cu altele – este iubire. Și orice formă de iubire e bine venită în viața oricui.

---

Ce filme să vezi în iulie: mergi la „Mamma Mia! O luăm de la capăt!”

Eu am mers cu prietena mea și jur că acest film a făcut să se adune energii frumoase, fără să știm, fără să planificăm. Cum spuneam, iubirea de oameni este iubire, oricum ar fi ea! Se făcea că prietena mea s-a întâlnit cu o altă prietenă, pe care eu nu o cunoșteam, care venise cu o altă prietenă, pe care prietena mea nu o cunoștea, pe care eu o știam din lumea digitală și pe care o plăceam. Ne-am cunoscut între noi, am făcut schimb de floricele și ciocolată, am stat una lângă alta, am râs, am zâmbit nostalgic, am fremătat, am suspinat, am izbucnit în hohote, am plâns (da, se simte energia în sala de cinema!) și am aplaudat. Okay, trebuie să înțelegi că eu nu sunt omul care aplaudă în avion și la cinema, dar acesta nu e film!

Te simți ca la teatru. Te simți aproape de actorii aceia, care au jucat atât de uman, fie și pe note muzicale din cântecele ABBA, te simți aproape de tine, de viață, de iubire. Te simți acolo! Și atunci, energia, emoția, sunt pure și uneori se descarcă și cu aplauze!

Cum spuneam, eu am mers la filmul Mamma Mia cu prietena mea. Dar este un film la care poți merge și cu mama ta, de exemplu. Fiecare dintre voi vă veți vedea cu alți ochi, vă veți aminti cum a fost, vă veți revedea viața pe dinăuntru și vă veți vindeca așa de frumos și de relaxant. Pentru că filmul acesta despre asta este: despre viața care curge, așa cum curge, despre oamenii care uneori curg cu ea, alteori se împotrivesc, doar pentru a ajunge tot la a se lăsa în alunecare, în a trăi, fie și mai târziu, decât niciodată.

În filmul Mamma Mia - partea a doua, înțelegi mai multe din prima poveste, pui cap la cap multe detalii și crede-mă că înțelegi mai mult și din viața ta și a părinților tăi. Extra info: „Mamma Mia! O Luăm de la capăt” ajunge la cinema de pe 20 iulie!

---

Trecutul întâlnește prezentul în filmul Mamma Mia

Fiecare personaj este dublat de versiunea sa tânără. Și pe măsură ce filmul merge înainte și înapoi pe axa timpului, vedem cum se formează relațiile din trecut și cum rezonează ele în prezent. Aflăm de ce personajul lui Meryl Streep (jucată în versiunea tânără de Lily James) rămâne pe insula grecească Kalokairi (deși la cât de frumoase sunt peisajele nu este tocmai greu de înțeles). Aflăm de ce nu știe mai exact cine este tatăl lui Sophie (Amanda Seyfried) și de ce asta e mai bine, atât pentru ea (Donna) cât și pentru fiica ei și tații acesteia.

Vedem de ce mai exact între mamă și fiică se construiește o relație fuzională și reușim să trecem peste revolta din prima parte – atât a mamei că își pierde fiica, când ea se maturizează și pleacă în viață, cât și a fiicei care nu înțelegea și nu accepta alegerile de viață și consecințele acestora ale mamei sale. Tocmai de aceea filmul e vindecător.

Dacă rămâi prezent, vei reuși să aduni informația ce va vindeca și revoltele tale legate de generația de dinainte și vei regăsi forma aceea de dragoste autentică, de dragoste ce nu are nevoie decât de acceptare, nu de judecată.

---

Mergi la premieră la Mamma Mia!

Despre un mic rezumat al peliculei, îți spun că în a doua parte, vedem că Sophie, alături de Sam (Pierce Brosnan la bătrânețe, Jeremy Irvine tânăr) s-a dedicat împlinirii visului Donnei (Streep/James), și anume renovarea tavernei și a hotelului (poți face un tur al hotelului Bella Donna aici!). Ah, și vedem și de ce face asta, ce trebuie să vindece din relația cu mama sa, ducându-i visul acesteia mai departe.

Deși acțiunea este centrată pe aceste personaje principale, descoperim și poveștile celorlalte personaje. Ale prietenelor Donnei (Alexa Davies și Jessica Keenan Wynn, versiunile tinere ale lui Julie Walters și Christine Baranski) și ai taților lui Sophie (Hugh Skinner pentru Colin Firth și Josh Dylan pentru Stellan Skarsgård) . Mai mult, ”constelația familială” vindecă mai departe, relația cu bunica maternă a lui Sophie și… și ar mai fi o surpriză legată de asta, dar asta vei vedea la finalul filmului, când în sfârșit cântăm și ”Fernando” a lui ABBA, alături de Cher și Andy Garcia. Rămăsese un mic regret că în prima peliculă nu cântasem ”Fernando” și mărturisesc că am rămas cu un mic regret și după al doilea film. Regretul că despre personajul lui Colin Firth și homosexualitatea lui nu mai aflăm nimic.

Totuși, abia la o zi mi-am dat seama că asta a lipsit: atunci pe moment, trăiești atâtea în scaunul de cinema, în fața unui musical, încât te copleșește tot ce simți. La asta contribuie oricum și peisajele, și actorii – toți și toate frumoși și frumoase! și regia și felul în care pelicula e filmată, scenografia, intriga inițială și intriga actuală, împletirea trecutului cu prezentul și desigur, melodiile ABBA, atât de genial transpuse în replici, încât par firești, deși sunt cântate ca pe Broadway!

---

De ce o să iubești filmul Mamma Mia?

O să îl iubești pentru că ți se va răspunde la toate întrebările rămase de la prima peliculă, dar și întrebările legate de trecutul tău ori al părinților tăi. Poveștile se împletesc perfect, așa încât să găsești inspirație pentru propria viață, dincolo de cinema. Cel puțin eu cu asta mi-am încărcat sufletul la premiera Mamma Mia: cu faptul că nu trebuie să înțeleg totul pentru a accepta totul, mai ales când vine cu iubire.

În plus, pe lângă faptul că se completează acțiunea primului film, și cântecele ABBA vin mai firesc, mai la țanc, evocând perfect sentimentul fiecărei scene. Garantat nu ți le vei scoate din minte! Eu, una, încă fredonez în mintea mea, pe fundal, toate melodiile ABBA, chiar și acum, în timp ce scriu și îmi roiesc atâtea gânduri despre acest film.

De altfel, e de-a dreptul fascinant cum muzica ABBA, pe care eu nu am tolerat-o în adolescență, mi se pare acum perfectă pentru orice generație. Și cum pentru fiecare clipă importantă poți asocia o melodie ABBA. Cred că și acesta e un detaliu care te prinde la film! Te mai prinde și complexitatea cu care fiecare personaj (deși sunt multe, mai ales că sunt dublate de versiunile lor tinere) este creionat, în ceea ce privește temperamentul, printre întreruperi de scene, printre trecut și prezent, printre cântece. Practic, reușești să înțelegi de ce viața s-a întâmplat așa cum s-a întâmplat în cazul lor și aduni suficientă acceptare, înțelegere și compasiune încât să observi și în cazul tău și al rănilor tale ceea ce te poate vindeca.

Și te mai prinde ceva: toate miștourile și insinuările erotico-amuzante ale doamnelor și ale domnilor. Nu sunt deloc porcoase, deși poate ar avea o puternică tentă sexuală, ci reușesc să fie autentice, amuzante, și pleci de acolo știind că erotismul, umorul, iubirea și viața pot începe oricând, la orice vârstă! Doar să vrei!

Filmul acesta este despre rebeliune, despre revoltă, despre a lua viața în piept uneori cu agresivitatea specifică tinereții, despre a te calma și așeza, despre a duce visurile părinților mai departe, până când te maturizezi și alegi să le trăiești pe ale tale, este despre sexualitate, despre femei și bărbați deopotrivă, este despre a cuceri lumea cu asaltul tinereții dar și despre a-ți construi lumea ta, cu înțelepciunea maturității.

Este despre cum viața merge mai departe, creând noi și noi constelații familiale, în care viața cu toate neacceptările și acceptările ei, continuă. Este despre copilul ce evoluează din revoltă în acceptare și maturitate. Este despre decizii bune și decizii mai puțin bune, unele remediate mai târziu, de către cei implicați, altele vindecate de cei care rămân. Este despre decizii luate imatur pe care le așezi sau cărora le dai sens la maturitate, este despre decizii mature pe care le accepți peste timp. Este despre viață și moarte și despre iubirea ce merge dincolo de asta.

---

Filmul este creat pe atâtea etaje, și are atâta profunzime! Muzica începe și cânți. Muzica se oprește și privești realitatea în ochi. Este despre viață, așa cum e ea și este fascinant câte mesaje conține acest film musical romantic și de comedie!

Filmul Mamma Mia este așa cum unul dintre actori spune (Dominic Cooper): „Este o poveste despre viață. E despre generații, succes și eșec – romantism, prietenie, și despre cât de importantă este munca pe parcursul vieții. Vezi oamenii cum greșesc și mai apoi vezi cum își continuă viața.”

Sau, dacă vrei o altă abordare, Andy Garcia a zis că ”E amuzant, iar cântecele sunt atât de emoționante și romantice. E vorba de efervescență și de dor, de despărțiri și nostalgie.” Eu aș mai adăuga că filmul „Mamma Mia! O luăm de la capăt” este despre mama mea, despre mama ei, despre când voi deveni eu mamă și tot așa, înainte sau înapoi pe axa timpului. Este despre viață! A oricui! Și asta te face să îl iubești!

Sursa foto – RoImage

---