Jumătatea dispărută sau ce preț are renunțarea la propria identitate

Jumătatea dispărută sau ce preț are renunțarea la propria identitate

Să te reinventezi, să devii persoana care ți-ai dorit dintotdeauna este un lucru de dorit, dar ce se întâmplă când toată această transformare are la bază o minciună? Scriitoarea americană Brit Bennett oferă un posibil răspuns la întrebare în romanul Jumătatea dispărută, publicat de Editura Trei.

Inclus de The New York Times în topul celor mai bune cărți ale anului trecut, cel de-al doilea roman al lui Brit Bennett este o „poveste profund americană”, după cum consideră Entertainment Weekly, despre identități abandonate, dorința de a fi acceptat și tot ce sunt capabili oamenii să facă pentru aceasta. Totodata, Jumătatea dispărută este și un roman despre prejudecăți rasiale, o saga de familie în care sunt prezentate trei generații, care, într-un fel sau altul, perpetuează aceeași dramă.

Brit Bennett plasează acțiunea romanului în Mallard, orașul care nu apare pe nicio hartă și care e „mai degrabă o idee, nu un loc în sine”. Este un oraș locuit de afro-americani cu o culoare a pielii atât de deschisă încât pot trece cu ușurință drept albi. În Mallard există două „păcate” pe care comunitatea nu le poate trece cu vederea cu ușurință: să pretinzi că ești alb și să te căsătorești cu un negru. Protagonistele cărții, Desiree și Stella Vignes, le comit pe ambele.

Cu o tonalitate neutră, care nici nu judecă, nici nu recompensează cu laude, autoarea urmărește viețile gemenelor Vignes, de la mijlocul anilor 50 și până aproape de anii 90. Dispariția lor din Mallard, oraș prea mic pentru visuri mari, este zguduit de dispariția lor, într-o bună zi. Nu este însă vorba despre nicio tragedie. Nedespărțitele gemene Vignes, „un trup reflectându-l pe celălalt”, au ajuns în New Orleans, în căutarea unei vieți mai bune. Impulsiva Desiree, plină de cutezanță și energie pare a fi cea care ia deciziile și în numele Stellei, mai interiorizată și timidă. Ambele poartă însă în suflet o rană de nevindecat – momentul când tatăl a fost ucis chiar în fața lor pentru vina de a fi afro-american.

New Orleans este un oraș bulversant, care tinde să le absoarbă pe cele două tinere de 16 ani sosite dintr-un orășel care nu există pe nicio hartă. Este ceea ce se întâmplă cu Stella, într-o bună zi. Gemenele nu mai sunt „o persoană împărțită în două trupuri”, ci devin două persoane care pornesc în direcții distincte ale vieții. Stella însă nu lasă niciun semn în urma sa, nu oferă nicio explicație. Nici chiar Early Jones, detectivul care o caută, nu reușește să o găsească. Dar ce nu reușește el, se întâmplă printr-un joc al destinului. Jude, fiica „neagră precum începutul și sfârșitul lumii” al lui Desiree, o întâlnește din întâmplare pe Stella și se împrietenește cu fiica acesteia.

Visul american poate însemna multe lucruri, iar pentru Stella înseamnă să-și câștige libertatea. Să fie considerată o femeie albă, cu toate beneficiile care decurg din acest statut. Aparent, femeia cu pielea de culoarea cafelei cu lapte, care spăla rufe ca să supraviețuiască în New Orleans a reușit. Are un soț bancher, o fiică blondă, o casă impunătoare cu servitori și prieteni la fel de bogați. Însă, prețul plătit este foarte mare. „Iar asta de aici este linia vieții” îi spune prietena Stellei acesteia, când îi citea în palmă. „Uite cum se desparte. — Și ce înseamnă asta? — Înseamnă că viața ta s-a întrerupt”.

Renunțând la adevărata sa identitate și trăind o viață în minciună și în teroarea de a nu fi descoperită, Stella a obținut totul și a pierdut totul. Autoarea urmărește consecințele acestei drame a identității nu doar în cazul Stellei, ci și al generațiilor care îi urmează. Iar acesta nu este singurul personaj care trăiește un conflict între ceea ce e cu adevărat și ce ar vrea să fie. Reese, iubitul transsexual al lui Jude, are aceeași problemă.

Lumea descrisă de scriitoarea americană Britt Bennett în Jumătatea dispărută este una violentă, fizic, mergând până la crimă sau doar în limbaj. E o lume a prejudecăților și rasismului, în care culoarea pielii e mai importantă decât orice. Albii îi discriminează pe negri, afro-americanii cu pielea deschisă nu vor să aibă de a face cu cei care-o au mai închisă decât ei. Iar segregaționismul trece dincolo de limitele lumii celor vii. Chiar și cimitirele au zone distincte, în funcție de culoarea pielii celor care au murit.

Britt Bennett nu-și judecă însă personajele, ci focalizează atenția cititorilor spre conștiințele acestora devenite câmp de luptă între adevăr și minciună, între adevăratul sine și unul construit fraudulos. Ce repercusiuni poate avea un astfel de gest asupra celor care-l inițiază, dar și a celor din jur? Aceasta vor descoperi cititorii cărții Jumătatea dispărută, un roman aclamat ca una dintre cele mai bune cărți ale lui 2020 de cele mai importante publicații americane.

Vizionare placuta


Kudika
26 Aprilie 2021
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri