Când introducem glutenul în diversificarea bebelușilor?

Întâlnim des termenul de „gluten” fie în diete, fie în recomandările nutriționiștilor, în studii, în diversificarea bebelușilor, dar și pe eticheta multor produse care se vând în magazine.

*Informatiile din acest articol sunt orientative si nu pot inlocui consultatia medicala.

Ce este glutenul și cum a devenit „vedetă” în ultimii ani? Glutenul este un tip de proteină care se găsește în unele cereale, precum grâu, orz, secară. Dar glutenul se ascunde și în multe alte produse, pentru că se produce așa-numita contaminare. De exemplu dacă într-o moară se prelucrează grâu, dar și cereale care nu conțin gluten, acestea din urmă ajung să fie contaminate cu această proteină alergnă. La fel se întâmplă și în fabrici unde se folosesc și ingrediente care conțin gluten, acestea vor contamina și restul preparatelor.

Poate că va gândiți la faptul că această contaminare presupune o cantitate foarte mică de gluten. Oare este cazul să ne facem griji? Uneori este cazul, iată de ce si ce trebuie sa stii despre alimentatia copiiilor.

Citește și:

Boala celiaca vs. hipersensibilitatea la gluten vs. alergia la gluten

Există persoane care tolerează glutenul dar și persoane care prezintă intoleranță la gluten sau chiar boală celiacă. Boala celiacă (celiachie) reprezintă o afecțiune digestivă autoimună (enteropatie autoimună) cu manifestări care pot ajunge a fi grave dacă persoana care suferă de această boală consumă gluten. Persoanele cu intoleranță la gluten pot manifestă simptome asemănătoare celiachiei sau pot fi aproape asimptomatice, însă cu tulburări generale ale sănătății. Există peste 300 de simptome și orice parte a corpului poate fi afectată. Boală celiaca poate apare la orice vârstă: la nou-născut (dacă alimentatia contine gluten), în adolescență sau la adult.

Dacă o persoană care tolerează glutenul poate consuma fără nicio grijă produse care îl conțin, în cazul intoleranței la gluten consumul mai rar și în cantități mici a produselor care conțin gluten poate fi de ajutor, chiar și excluderea glutenului din alimentație. În cazul celor care suferă de celiachie, simptomatologia poate fi spectaculoasă și chiar ingestia unor cantități foarte mici de gluten le poate destabiliza starea de sănătate (de exemplu poate fi suficient să îngere o firmitură de pâine că manifestările să înceapă).

Citește și:

Astăzi se estimează că 1:300 sau chiar 1:100 în unele populații suferă de boală celiacă (sunt incluse si cazurile atipice), deși specialiștii ne atrag atenția că numărul acestora este mai mare, dar persoanele rămân încă nediagnosticate. Iată de ce multe persoane afirmă că se simt mai bine urmând o dietă gluten-free, chiar dacă analizele medicale nu arată o problemă cu această proteină (Non-celiac gluten sensitivity). De aceea astăzi medicii realizează atât analize medicale, cât și chestionare sau chiar jurnale pentru a analiza stilul de viață, apariția simptomelor și posibile asocieri cu consumul de gluten.

Principalele manifestări ale celiachiei constau în: diaree, greață, vărsături, apatie, depresie, stare generală de rău, oboseală cronică, balonare, crampe abdominale, dureri de cap, anxietate, anemie, dureri articulare, leziuni orale, infertilitate, furnicături în membre, creșterea riscului de osteoporoză etc. Manifestările pot fi atât locale la nivel digestiv, cât și generale. Sunt persoane care au doar câteva dintre aceste simtpome sau pot prezenta forme ușor simptomatice, dar care spun că se simt tonice și pline de energie după renunțarea la gluten.

Citește și:

Bebelușii pot prezența diaree, pot fi apatici, somnolenți sau culoarea scaunului este anormală, pot prezența tulburări de creștere și dezvoltare, anemie cronică. Pentru bebeluși există testul Phadiatop Infant, un test pentru cele mai frecvente alergii.

Când introducem glutenul în diversificarea bebelușilor?

Astazi majoritatea medicilor pediatri recomanda sa introducem glutenul in alimentatia copilului de la 7-8 luni. Dacă urmărim recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), observăm că nu se impune o ordine clară a introducerii alimentelor. Cu toate acestea, mierea de exemplu nu este recomandată în primul an de viață, nici tărâțele și alimente care le conțin (cum ar fi borșul) pentru că pot irita intestinele copilului, sarea se evita pentru că poate tulbura funcția renală, nici zahărul nu este recomandat la o vârstă atât de mică. În privința ordinii introducerii alimentelor în diversificare, nu există studii care să demonstreze un rezultat anume pentru un aliment, din contra, se pare că, în cazul multor alimente cu potențial alergen, cu cât acestea sunt introduse mai devreme în alimentație (dar nu mai devreme de 6 luni), cu atât scade riscul de a dezvolta alergie la acel aliment.

Citește și:

În conformitate cu dovezile științifice disponibile, introducerea altor alimente decât laptele matern sau formulă în alimentația pentru sugari este în general recomandată în jurul vârstei de 6 luni, deoarece introducerea înainte de 4 luni poate fi asociată cu un risc crescut de alergie alimentară și a bolilor autoimune și întârzierea acesteia peste 7 luni nu ar avea un efect de protecție, în timp ce nevoile nutriționale ale bebelușului cresc în jurul vârstei de 6 luni și nu mai pot fi în totalitate satisfăcute doar prin alăptare sau consumul formulei de lapte.

În privința glutenului, avem la dispoziție o metaanaliza ce revizuiește rezultatele studiilor realizate pentru a evalua o posibilă legătură între vârsta de introducere a glutenului în diversificare și riscul de dezvoltare a bolii celiace, incluzând studii randomizate, controlate, efectuate la copiii cu risc crescut.

Citește și:

CONCLUZII:

Pentru sugarii cu risc crescut de a dezvolta boală celiacă, introducerea glutenului la vârsta de 4 luni, în cantități foarte mici sau la vârsta de 6 sau 12 luni, a determinat rate similare de diagnosticare a bolii celiace în copilăria timpurie. Cu toate acestea specialiștii nu recomandă introducerea glutenului sau a altor alimente sub vârstă de 6 luni, cu excepția unor cazuri unde începerea mai devreme a diversificării se impune.
Studiile de observație indică faptul că consumul unei cantități mai mari de gluten la înțărcare poate crește riscul dezvoltării bolii celiace. Subliniem faptul că sunt studii observaționale!
Întârzierea introducerii glutenului în diversificare nu modifică riscul de dezvoltare a bolii celiace;
Nu se poate preciza cu certitudine, conform studiilor, vârsta adecvată pentru introducerea glutenului în alimentația unui copil, nici modul adecvat de administrare a glutenului în populația generală și populația cu risc. Cu toate acestea nu este recomandată introducerea glutenului sub vârsta de 6 luni.

În final, vreau să mai atrag atenția asupra unui aspect ce poate crește riscul de alergii și intolerante, cu atât mai mult cu cât expunerea se poate face încă din prima luna de viață: baia bebelușului. Alergologii nu recomandă să punem în băița bebelușului (în apă) alimente (apă de orez, lapte, tărâțe de grâu etc.), această practică ar putea crește riscul pentru unele probleme de sănătate.

Citește și: