*Informatiile din acest articol sunt orientative si nu pot inlocui consultatia medicala.
Ce este glutenul și cum a devenit „vedetă” în ultimii ani? Glutenul este un tip de proteină care se găsește în unele cereale, precum grâu, orz, secară. Dar glutenul se ascunde și în multe alte produse, pentru că se produce așa-numita contaminare. De exemplu dacă într-o moară se prelucrează grâu, dar și cereale care nu conțin gluten, acestea din urmă ajung să fie contaminate cu această proteină alergnă. La fel se întâmplă și în fabrici unde se folosesc și ingrediente care conțin gluten, acestea vor contamina și restul preparatelor.
Poate că va gândiți la faptul că această contaminare presupune o cantitate foarte mică de gluten. Oare este cazul să ne facem griji? Uneori este cazul, iată de ce si ce trebuie sa stii despre alimentatia copiiilor.
Boala celiaca vs. hipersensibilitatea la gluten vs. alergia la glutenExistă persoane care tolerează glutenul dar și persoane care prezintă intoleranță la gluten sau chiar boală celiacă. Boala celiacă (celiachie) reprezintă o afecțiune digestivă autoimună (enteropatie autoimună) cu manifestări care pot ajunge a fi grave dacă persoana care suferă de această boală consumă gluten. Persoanele cu intoleranță la gluten pot manifestă simptome asemănătoare celiachiei sau pot fi aproape asimptomatice, însă cu tulburări generale ale sănătății. Există peste 300 de simptome și orice parte a corpului poate fi afectată. Boală celiaca poate apare la orice vârstă: la nou-născut (dacă alimentatia contine gluten), în adolescență sau la adult.
Dacă o persoană care tolerează glutenul poate consuma fără nicio grijă produse care îl conțin, în cazul intoleranței la gluten consumul mai rar și în cantități mici a produselor care conțin gluten poate fi de ajutor, chiar și excluderea glutenului din alimentație. În cazul celor care suferă de celiachie, simptomatologia poate fi spectaculoasă și chiar ingestia unor cantități foarte mici de gluten le poate destabiliza starea de sănătate (de exemplu poate fi suficient să îngere o firmitură de pâine că manifestările să înceapă).
Astăzi se estimează că 1:300 sau chiar 1:100 în unele populații suferă de boală celiacă (sunt incluse si cazurile atipice), deși specialiștii ne atrag atenția că numărul acestora este mai mare, dar persoanele rămân încă nediagnosticate. Iată de ce multe persoane afirmă că se simt mai bine urmând o dietă gluten-free, chiar dacă analizele medicale nu arată o problemă cu această proteină (Non-celiac gluten sensitivity). De aceea astăzi medicii realizează atât analize medicale, cât și chestionare sau chiar jurnale pentru a analiza stilul de viață, apariția simptomelor și posibile asocieri cu consumul de gluten.
Principalele manifestări ale celiachiei constau în: diaree, greață, vărsături, apatie, depresie, stare generală de rău, oboseală cronică, balonare, crampe abdominale, dureri de cap, anxietate, anemie, dureri articulare, leziuni orale, infertilitate, furnicături în membre, creșterea riscului de osteoporoză etc. Manifestările pot fi atât locale la nivel digestiv, cât și generale. Sunt persoane care au doar câteva dintre aceste simtpome sau pot prezenta forme ușor simptomatice, dar care spun că se simt tonice și pline de energie după renunțarea la gluten.
Bebelușii pot prezența diaree, pot fi apatici, somnolenți sau culoarea scaunului este anormală, pot prezența tulburări de creștere și dezvoltare, anemie cronică. Pentru bebeluși există testul Phadiatop Infant, un test pentru cele mai frecvente alergii.
Când introducem glutenul în diversificarea bebelușilor?Astazi majoritatea medicilor pediatri recomanda sa introducem glutenul in alimentatia copilului de la 7-8 luni. Dacă urmărim recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), observăm că nu se impune o ordine clară a introducerii alimentelor. Cu toate acestea, mierea de exemplu nu este recomandată în primul an de viață, nici tărâțele și alimente care le conțin (cum ar fi borșul) pentru că pot irita intestinele copilului, sarea se evita pentru că poate tulbura funcția renală, nici zahărul nu este recomandat la o vârstă atât de mică. În privința ordinii introducerii alimentelor în diversificare, nu există studii care să demonstreze un rezultat anume pentru un aliment, din contra, se pare că, în cazul multor alimente cu potențial alergen, cu cât acestea sunt introduse mai devreme în alimentație (dar nu mai devreme de 6 luni), cu atât scade riscul de a dezvolta alergie la acel aliment.
În conformitate cu dovezile științifice disponibile, introducerea altor alimente decât laptele matern sau formulă în alimentația pentru sugari este în general recomandată în jurul vârstei de 6 luni, deoarece introducerea înainte de 4 luni poate fi asociată cu un risc crescut de alergie alimentară și a bolilor autoimune și întârzierea acesteia peste 7 luni nu ar avea un efect de protecție, în timp ce nevoile nutriționale ale bebelușului cresc în jurul vârstei de 6 luni și nu mai pot fi în totalitate satisfăcute doar prin alăptare sau consumul formulei de lapte.
În privința glutenului, avem la dispoziție o metaanaliza ce revizuiește rezultatele studiilor realizate pentru a evalua o posibilă legătură între vârsta de introducere a glutenului în diversificare și riscul de dezvoltare a bolii celiace, incluzând studii randomizate, controlate, efectuate la copiii cu risc crescut.
CONCLUZII:
-
Kudika
Am obosit s-o iau mereu de la început
-
Alexandra Chivu
Înțelegerea impactului: 5 greșeli ale părinților care duc la...
-
Kudika
She's Next: femeile adună mai ușor oameni în jurul lor. Cum pot...
-
Kudika
Cine ți-a frânt inima o dată ți-o va frânge din nou, dacă ierți și...
-
Kudika
CONFIDENT devine agenția de comunicare a NOTINO în România
-
Alexandra Chivu
De ce fug bărbații de femeile puternice?
-
Kudika
Am de gând să aștept moartea cu fusta șifonată și ușor ridicată, cu...
-
Kudika
Top 3 obstacole cu care se confruntă antreprenorii moderni și cum...
-
Alexandra Chivu
Mesaje de Florii. Cele mai frumoase urări pentru sărbătoriții...
În final, vreau să mai atrag atenția asupra unui aspect ce poate crește riscul de alergii și intolerante, cu atât mai mult cu cât expunerea se poate face încă din prima luna de viață: baia bebelușului. Alergologii nu recomandă să punem în băița bebelușului (în apă) alimente (apă de orez, lapte, tărâțe de grâu etc.), această practică ar putea crește riscul pentru unele probleme de sănătate.
Va recomand și Ghidul ASCIA pentru introducerea alimentelor solide în cazul copiilor cu risc crescut de a dezvoltă alergii.
Diversificare ușoară!
Iulia Maftei
foto main: Oksana Kuzmina, Shutterstock
WHO GUIDING PRINCIPLES FOR FEEDING NON-BREASTFED CHILDREN 6-24 MONTHS OF AGE
WHO GUIDING PRINCIPLES FOR COMPLEMENTARY
FEEDING OF THE BREASTFED CHILD
ESPGAN Committee on Nutrition.
Guidelines on Infant Nutrition III. Recommentations for infant feeding.
Acta Paediatr Scand, (1982), pp. 1-27
Systematic review: early infant feeding and the prevention of coeliac disease.
Aliment Pharmacol Ther, 36 (2012), pp. 607-618
Infant feeding and risk of developing celiac disease: a systematic review
S.L. Vriezinga, R. Auricchio, E. Bravi, G. Castillejo, A. Chmielewska, P. Crespo Escobar, et al.
Randomized feeding intervention in infants at high risk for celiac disease.
N Engl J Med, 371 (2014), pp. 1304-1315
Spune-ti parerea!