Când erup și cum îngrijim dințișorii bebelușului

Totuși dacă dințișorii întârzie să apară până la vârstă de 12 luni, este cazul să anunțați pediatrul (pentru posibile investigații și analize medicale privind carențele) și să vizitați un pedodont.

IMPORTANT: păstrați dinții de lapte ai copiilor, aceștia conțin celule stem. Trebuie însă să nu fie cariați și să nu fi fost radiați (radiografie dentară sau CT). [1][2]

Igiena orală începe încă din prima luna după naștere. Se poate folosi un tifon steril cu puțin ser fiziologic sau apă fiartă și răcită pentru a șterge gingiile bebelușului, dar și partea interioară a obrajilor și limbuța.

Când gingiile se îngroașă și se înroșesc ușor, este semn că începe erupția dentară. Curând o să apară primul dințișor. Este timpul jucăriilor pentru dinți, inclusiv a celor cu apă (această se răcește la frigider pentru a spori efectul antiinflamator), iar igienă orală se continuă după fiecare masă sau alăptare.

Odată apărut primul dințișor, este recomandat ca acesta să fie periat cu o perie fină pentru bebeluși, de calitate, cu vârfurile perilor rotunjite astfel încât să nu zgârie. Periajul se poate face după fiecare masă, dar mai ales dimineața și seara. Nu se folosește încă pastă de dinți, ci doar apă: se umezește periuța cu apă și este suficient pentru igiena orală. Gurița se poate șterge în continuare cu tifon și apă, acum copilul deja bea apă și măsurile de igienă nu mai sunt atât de stricte ca în primele luni de viață (în sensul că nu mai este necesar ca apă să fie fiartă sau să se folosească apă specială pentru formulele de lapte, ci pur și simplu apă de băut pentru bebeluși).

Descopera aici cele mai bune periute de dinti pentru copii.

Pasta de dinți este recomandată după vârstă de 2 ani, însă sunt și medici stomatologi care o recomandă după vârstă de 3 ani, pentru a se asigura că micuțul nu inghide pasta. Se folosește puțin, de obicei se șterg perii periutei de pastă de dinți și apoi se periază dinții copilului.

Odată apaute, acestea sunt motive de îngrijorare pentru părinți. Când observați pete albe sau pete maronii pe dinții copilului, trebuie să va prezentați la medic: fie este vorba despre o carie sau o demineralizare care mai târziu poate deveni carie, fie este o pată. Petele au de obicei culoare maronii și se exprimă mai mult cu aspectul unor puncte, fiind date de niște bacterii cromogene. Marea majoritate a medicilor stomatologi le ignoră în cazul dinților de lapte, pentru că de obicei nu ajung și pe dantura definitivă. Totuși sunt situații când pot afecta și dinții definitivi, iar tratamentul variază. Această mămică ne spune că detartrajul cu unde joase a reprezentat un tratament eficate pentru aceste pete în cazul copilului ei >> Ce e ”negreala” (sau ”colorațiile negre”) de pe dinții copiilor și cum am reușit să scăpăm de așa ceva

Igienă orală incorectă sau insuficientă ori pornită „prea târziu”; Biberonul sau purtarea suzetei; Fracturile și fisurile dentare cauzate de căzături cu lovituri la nivelul dinților; Lipsa perioadelor lungi de pauze între mese și gustări. De exemplu un bebeluș sau copil care mănâncă lent și practic mai tot timpul duce ceva la guriță, poate mai este și alăptat la cerere poate avea risc de carii dentare pentru că pauză între mese sau între gustări se scurtează și pH-ul oral rămâne acid, ceea ce predispune la apariția cariilor. De aceea în aceste cazuri e posibil să nu fie suficient că micuțul să fie spălat pe dinți doar dimineață și seară, ci și în timpul zilei, măcar o dată, după masă de prânz. Consumul de dulciuri la copiii mai mari.

Referinte:

[1] Dental Stem Cells: Current research and future applications

[2] Regrowing dental tissue with stem cells from baby teeth