Am ținut săptămâna trecută o oră despre siguranța pe internet la o clasa de a II-a. Însă până am ajuns la ce să posteze și ce să nu posteze dacă au deja conturi publice pe rețelele de socializare, am vorbit cu copiii despre ce înseamnă să comunici, nu doar să spui cuvinte golite de sens și de scop. Am vrut să ating și acest subiect pentru că prin toate școlile la care am ținut acest atelier, învățătorii erau nemulțumiți de discuțiile pe care le au copiii pe chat în timpul orelelor. De fapt, nici nu aș putea să le numesc dicuții, sunt cuvinte, jigniri, emoticoane și cam atât.

Au făcut ochii mari când le-am spus că de multe ori cuvintele sunt vii și pot să rănească sau să aducă fericire și că ei au puterea să decidă cum să le folosească și care este emoția pe care vor să o lase în prietenii lor. Apoi le-am dat exemple de adolescenți care au avut impact global dacă au avut un scop și au comunicat cu sens, printre exemple a fost Greta Thunberg, activistă de mediu suedeză care încearcă să oprească încălzirea globală și schimbările climatic și a făcut prima grevă școlară pentru climă, în față clădirii parlamentului suedez. Revista Time a numit-o unul dintre cei mai influenți adolescenți din lume în 2018, iar trei parlamentari norvegieni au nominalizat-o pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2019.

Ce este în spatele unei imagini poleite cu aur

Pentru că deja la 8 ani copiii au vloggeri, youtuberi, streameri pe care îi urmăresc, le-am povestit despre ce înseamnă să fii un influencer și că este important ca atunci când avem putere să fim responsablili și să o folosim pozitiv, nu negativ. Le-am spus și că în spatele unei imagini aparent poleită cu aur este, de fapt, multă muncă, investiții în aparatură video, foto, hosting, editare, cursuri. Însă partea care le-a plăcut foarte mult a fost când i-am întrebat cum ar schimba lumea dacă ar avea puterea să o facă.

Dacă ar fi influenceri și ar putea să schimbe lumea, copiii au răspuns că cel mai mult ar schimba:

1. Mediul în care trăiesc, natura, plantele, copacii, animalele, că nu ar mai folosi mașini ca să nu mai polueze, ci biciclete.

   Citește și:

   • Nea Mărin și-a depus dosarul de pensionare. Care este stilul lui de viață și ce se va întâmpla cu emisiunea acestuia
   • Motivul pentru care Theo Rose nu a rămas însărcinată cu fostul iubit, Alex Leonte: Dacă se întâmpla, eu nu făceam avort...
   • Alina Sorescu, o nouă lovitură în procesul cu Alexandru Ciucu. Ce se întâmplă cu fetițele sale?

2. Pe locul doi în clasamentul lor se află agresivitatea atât din online, cât și din offline, oamenii răi, comentariile rele, haterii și hackerii.

3. Ar elimina covidul și toată lumea ar fi sănătoasă, iar ei ar putea să meargă la școală ca înainte și să se întâlnească oricând cu prietenii lor.

4. Reclamele care apar pe site-uri se pare că îi deranjează, în special pop-up-urile mari

5. Și desigur, ar face magice, să apară animale preistorice și să meargă prin oraș pe tobogane cu apă.

Așa-i că-s minunați?

Ca să nu mai stea atâta pe telefoane și tablete, copiii vor mai mult timp cu părinții

Probabil că partea cu cele mai multe coștientizări (pentru noi, adulții) a fost cea în care au completat în timp real un chestionar despre preferințele de petrecere a timpului liber. I-am întrebat ce ar trebui să se întâmple ca să nu mai stea atât de mult pe rețelele de socializare sau pe jocuri:

Cei mici au avut de ales dintre următoarele variante:

• Să ies cu prieteni când vreau

• Să am un hobby care să-mi ocupe timpul

• Părinții mei să stea mai mult cu mine și să facem activități împreună

• Să pice internetul

• Să am prea multe lecții

Jumătate dintre ei au răspuns că și-ar dori să petrească mai mult timp cu părinții și să facă activități împreună.

Deși vârsta legală minimă pentru a avea un cont pe rețelele de socializare este între 13 și 16 ani, dacă totuși au, mare atenție cum îi protejați pentru că:

1. Nu au discernământ pe ce site-uri să intre și pot să se expună la informații și reclame nepotrivite vârstei lor.

2. Nu au capcitatea să decidă ce e în avantajul lor să posteze public.

3. Nu știu cum să gestioneze mesajele de hate, bullying-ul din online și îndemnurile la acțiuni nocive (vezi jocul Balena albastră).

   Citește și:

   • Iată de ce contează atenția pe care le-o oferi angajaților în cadrul anumitor sărbători sau evenimente sociale
   • Cum să alegi hrana ideală pentru animalul tău de companie?
   • Ghidul tău despre lacul semipermanent

4. Pot să intre în contact cu persoane periculoase.

5. Pot să facă publice informații care conțin date personale, de exemplu să înregistreze ce li se pare amuzant la o oră online și să urce video-ul public pe tiktok sau alte rețele de socializare. S-a întâmplat la alte școli.

Pentru monitorizarea activității lor pe internet, sunt aplicații de control parental, prin care puteți:

- să vedeți ce link-uri accesează,

- cât timp își petrec și pe ce site-uri,

- puteți să restricționați timpul de acces la internet

- să restricționați anumite platforme online

- să monitorizați activitatea

- să aflați unde sunt prin urmărire GPS și Geofence

- să aplicați filtre web pentru mai multe categorii

- prin unele aplicații de control parental puteți să vedeți inclusiv SMS-urile copilului

- puteți să aplicați limitele de siguranță pe mai multe dispozitive accesibile copilului: laptop, tabletă, telefon, smart tv

Câteva aplicații:

• Family Link

• Qustodio

• Bark (specializat pe monitorizarea rețelelor de socializare)

• Net Nanny

Pe lângă aceste recomandări, e important ca nici noi, ca părinți:

- Să nu expunem public informații despre copii, care ar putea, la un moment în viață, să-i compromită și care acum ni se par amuzante,

- Să nu spunem public care este școala unde învață, clasa, programul,

- Să nu ne mândrim pe Facebook că stau singuri acasă și tot felul de detalii care vizează siguranța lor, dreptul la intimitate și protecție.

- Să petrecem mai mult timp cu ei și să le explicăm la ce pericole se expun.

Tu cum îți protejezi copilul pe internet?

---