Ce se întâmplă cu masculinitatea în secolul 21?

Dar în secolul 21, această stâncă a început să crape. Nu pentru că a devenit mai slabă. Ci pentru că lumea din jur s-a schimbat, iar sub armura tradițională s-a simțit, în sfârșit, nevoia de aer.

Bărbații nu mai vor să joace același rol. Și nici nu mai pot.

Tensiunea dintre modelul vechi și omul nou

Astăzi, un bărbat este simultan încurajat să fie vulnerabil și criticat dacă e „prea sensibil”. E aplaudat pentru empatie, dar ironizat dacă plânge. E rugat să fie implicat emoțional, dar i se amintește că „nu mai e ce era”.

Mulți se simt ca într-un câmp minat emoțional, unde orice pas greșit poate însemna să fie respinși – de femei, de societate, de propria imagine despre ce „ar fi trebuit să fie”.

Criza masculinității nu e o slăbiciune. E o transformare

Tinerii bărbați nu mai au modele clare. Mulți au crescut în familii în care tații erau absenți fizic sau emoțional. Mulți au fost crescuți de mame puternice, dar au rămas cu întrebarea: „Cum devii bărbat când nimeni nu-ți mai spune ce înseamnă asta?”

Așa că masculinitatea de azi este, de fapt, un proces. Un drum. Un laborator.

Unii se agață de tiparele vechi, mai rigide. Alții se pierd în haosul emoțional. Dar cei mai curajoși… încep să-și creeze propria versiune de masculin. Una care nu mai are nevoie să domine, să cucerească, să impună. Ci una care include: blândețea, curiozitatea, prezența conștientă.

Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro

Alma
21 Mai 2025

Urmareste-o pe Alma

Alma se numără printre primele cititoare Kudika și a crescut în același timp cu noi. S-a alăturat echipei redacționale sub formă de colaborator pentru că vrea să împărtășească din...