Descoperire spectaculoasă în România! O nouă specie de dinozaur a trăit acum 70 de milioane de ani în Țara Hațegului

Descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul evoluției dinozaurilor europeni din perioada Cretacicului târziu și arată că ecosistemele preistorice din această regiune erau mult mai diverse decât se credea.

Un „văr” al altor dinozauri europeni

Potrivit cercetătorilor, noua specie era înrudită cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus transsylvanicus din România și Tethyshadros insularis din Italia. Toți acești dinozauri fac parte dintr-un grup de hadrosauroizi cunoscuți drept Telmatosauridae.

Hadrosauroizii erau dinozauri erbivori supranumiți adesea „dinozauri cu cioc de rață”, datorită formei maxilarului. Ei trăiau în turme și se hrăneau cu vegetația abundentă din acea perioadă.

Europa, un arhipelag plin de viață preistorică

În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, continentul european nu arăta deloc ca astăzi. În locul unui teritoriu compact exista un mozaic de insule separate de mări puțin adânci. Aceste condiții au favorizat apariția unor comunități animale unice, adaptate mediilor insulare.

Paleontologul Zoltán Csiki‑Sava, coordonatorul echipei românești de cercetare, explică faptul că strămoșii acestor dinozauri au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație din Asia. Un astfel de val ar fi adus și strămoșii lui Kryptohadros pe insulele din sud-estul Europei.Această descoperire confirmă că fauna preistorică din acele insule era mult mai dinamică și variată decât sugerau descoperirile anterioare.

Fosilele au fost găsite lângă un sat din Hunedoara

Rămășițele fosile au fost descoperite în apropierea satului Vălioara, din bazinul Hațegului, în județul Hunedoara. Cercetătorii au găsit mai multe fragmente care aparțin unui schelet parțial de hadrosauroid.

Fosilele au fost conservate în depozite geologice ale Formațiunii Densuș‑Ciula, datate spre finalul perioadei Cretacice. Interesant este modul în care situl a fost identificat. În 2022, lucrările pentru un drum forestier au scos la iveală straturi de rocă ce conțineau fragmente de fosile. Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu proveneau din oase izolate, ci din părți ale aceluiași schelet de dinozaur.

Un dinozaur „ascuns” timp de peste un secol

Timp de mai bine de 100 de ani, majoritatea fosilelor de hadrosauroizi din regiunea Hațeg au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de celebrul paleontolog Franz Nopcsa.

Analizele detaliate realizate recent au arătat însă că unele dintre aceste rămășițe, inclusiv cele descoperite la Vălioara, aparțin unei specii diferite.

Numele Kryptohadros reflectă tocmai această situație: dinozaurul a rămas „ascuns” aproape 130 de ani printre fosilele atribuite unei alte specii și chiar în apropierea unor situri deja cunoscute.

O regiune esențială pentru studiul dinozaurilor europeni

Bazinul Hațegului este considerat una dintre cele mai importante zone din Europa pentru studierea dinozaurilor din Cretacicul târziu. Aici au fost descoperite numeroase specii, unele caracterizate de fenomenul numit „nanism insular”, adaptare specifică animalelor care trăiesc pe insule.

Descoperiri precum Kryptohadros kallaiae îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine cum au evoluat ecosistemele preistorice și cum au supraviețuit speciile într-un peisaj fragmentat de mări și insule.

În același timp, ele confirmă că România rămâne una dintre cele mai fascinante „ferestre” spre lumea dinozaurilor europeni. Dacă săpăm suficient de atent în rocile vechi de zeci de milioane de ani din Țara Hațegului, există șanse reale să descoperi încă o poveste uitată a planetei.

Sursa foto: Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului

---